poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-10-01 | |
Fulguind îți vin în minte
Gânduri fără de poteci, Lângă tâmpla ta fierbinte Încă-o noapte o petreci. Păsări albe trec prin noapte, Păsări negre prin amiezi, Tot gândind la alte fapte De-adevăr te-ndepărtezi. Îți privești ca-ntr-o oglindă Tot trecutul de spoială, Parcă-ai vrea să se desprindă Umbra-ți,ca o tencuială, Ca să-ți cadă peste față Înegrindu-te-n cuvinte, Când iluzii albe-n ceață Fulguind îți vin în minte. Vin spre tine gânduri hâde Care-ți frâng orice îndemn, Dintre lucruri timpu-ți râde, Iară moartea-ți face semn. Și în umbra altor zile Vrei,cu sârg,să te apleci, Să-ți notezi pe albe file Gânduri fără de poteci. Pentr-un vers uscat și șubred Sapi în mintea-ți frământată, Dar nu-i simți cuvântul putred Că-n compunerea mimată, Nu se-așterne în tipare Îmbrăcând alte veșminte Și încet,încet îți moare, Lângă tâmpla ta fierbinte. Te întrebi dacă e bine Să pozezi precum nu ești Dar de-ndată noaptea vine, Cum e scris și în povești. Și găsindu-te-n odaie, Oboist,cu ochii reci, Cu privirile în ploaie Încă-o noapte o petreci. Dus de ape-nvolburate, Te amesteci cu-altă lume, La oricare poartă-ai bate Nu e nimeni să te-ndrume, Să-ți explice pe-ndelete, Cu-n miros de vorbe coapte, Cum pe ceruri violete Păsări albe trec prin noapte. Tu-ți petreci aceste vremuri Și te-ntrebi,dar n-ai răspuns, Că în tine veșnic tremuri, Zăbovind în nepătruns. Orice flacără din tine Ea se stinge pân-s-o vezi, Cum dispar peste coline Păsări negre prin amiezi. Ce rămâne-i doar o umbră, De contur lipsită,rece Și în noaptea grea și sumbră Inspirația ta trece. Și având doar vântul cârmă Te îndrepți spre miazănoapte, Dar un vierme-n tine scârmă Tot gândind la alte fapte. Nu-i nimic pe-a ta măsură, Doar o trudă risipită Și zidirea ta de zgură În convenții e-mpletită. Că ideea veșnic goală E un vis cum nu-l visezi, Cu rostirea-ți de spoială De-adevăr te-ndepărtezi. De-adevăr te-ndepărtezi Tot gândind la alte fapte, Păsări negre prin amiezi, Păsări albe trec pri noapte. Încă-o noapte o petreci Lângă tâmpla ta fierbinte, Gânduri fără de poteci Fulguind îți vin în minte. Tot gândind la alte fapte De-adevăr te-ndepărtezi, Păsări albe trec prin noapte, Păsări negre prin amiezi. Gânduri fără de poteci Fulguind îți vin în minte, Încă-o noapte o petreci Lângă tâmpla ta fierbinte. George Nica
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate