agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6255 .



Moartea lui Pan
poezie [ ]
Pasii profetului (1921)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Lucian_Blaga ]

2002-07-10  |     |  Înscris în bibliotecă de C



I
Pan Câtre Nimfă

Cu strai de broască-n păr răsai din papură,
o undă
vrea să te cuprindă si nisipuri prind să fiarbă.
Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă
îti versi mlădie trupul gol în iarbă.

Si vâna de la tâmple îmi zvâcneste
ca gusa unei lenese sopârle
ce se prăjeste-n soare,
miscarea ta mi-adie murmur de izvoare.

Ca pânea caldă eu te-as frânge,
miscarea ta mi-azvârle clipe dulci în sânge.

Nisipuri prind să fiarbă.

Vară,
soare,
iarbă!

II
Zeul Asteaptă

Prin miriste se joacă
soareci si vitei,
iar vitele de vie
tin în palme
brotăcei.
C-o păpădie
între buze
o astept
să vie.
Nu vreau decât
să-mi port curate
degetele răsfirate
prin părul ei,
prin părul ei
si-apoi prin nori
s-adun din ei
ca dintr-un caier
fulgerele-asa cum toamna
strângi din aer
funigei.

III
Umbra

Pan rupe faguri
în umbra unor nuci.

E trist:
se înmultesc prin codri mânăstirile,
si-l supără sclipirea unei cruci.

Zboară-n jurul lui lăstunii
si foile de ulm
răstălmăcesc o toacă.
Subt clopot de vecerne Pan e trist.
Pe-o cărăruie trece umbra
de culoarea lunii
a lui Crist.

IV
Pan Cântă

Sunt singur si sunt plin de scai.
Am stăpânit cândva un cer de stele
si lumilor
eu le cântam din nai.
Nimicul îsi încoardă struna.
Azi nu străbate-n grota mea
nici un străin,
doar salamandrele pestrite vin
si câteodată:

Luna.

V
Păianjenul

Gonit de crucile sădite pe cărări
Pan
s-ascunse într-o pesteră.
Razele fără de-astâmpăr se-mbulzeau
si se-mpingeau cu coatele s-ajungă pân’ la el.
Tovarăsi nu avea,
doar un păianjen singurel.
Iscoditor, micutul îsi tesuse mreaja de mătase
în urechea lui.
Si Pan din fire bun
prindea tântari celui din urmă prieten ce-i rămase.

Treceau în goană toamne cu căderi de stele.

Odată zeul îsi cioplea
un fluier din nuia de soc.
Piticul dobitoc
i se plimba pe mână.
Si-n scăpărări de putregai
Pan descoperi mirat
că prietenul avea pe spate-o cruce.
Bătrânul zeu încremeni fără de grai
în noaptea cu căderi de stele
si tresări îndurerat,
păianjenul s-a-ncrestinat.

A treia zi si-a-nchis cosciugul ochilor de foc.
Era acoperit cu promoroacă
si-amurgul cobora din sunetul de toacă.
Neisprăvit rămase fluierul de soc.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!