agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 619 .



Maxime 6
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rockyr ]

2021-12-23  |     | 



91.Veleitățile resping adevărurile care dau justificări sensurilor şi care conturează dreptatea.

92.Veleitățile se îndepărtează de logic şi imprimă pe viață nejustificările şi falsitățile.

93.Filistinii se folosesc de veleități, fiindcă ambițiile lor şubrezite şi malformate sunt impulsionate de interese meschine şi egotiste.

94.Veleitățile au ceva utopic în ele din moment ce atrag irealizabilul echivalent cu intangibilul.

95.Oamenii duplicitari se folosesc de veleități încercând să-şi impună pretențiile şi interesele egolatre, însă eşuează în fața oamenilor care acordă întâietate adevărurilor dezintegrând echivocurile, iluziile şi mistificările.

96.Structura omului venal are compoziție de veleitățile manevrând falsitățile şi simulacrele, în timp ce structura omului onest are ca fundament integritatea rezonând la adevăruri şi corectitudine.

97.O structură ființială compactă conferă robustețe ființării şi dă verticalitate axei vieții, securizând reperele.

98.O structură ființială eterogenă are predispoziție la sfărâmițare, poate curba axa ființării, distrugând reperele.

99.Când structura, axa şi sistemul ființiale au coeziuni şi conexiuni, induc în om echilibrele, armoniile şi transparențele, înlăturând haosul, confuzia, debusolarea şi discordiile.

100.O structură a vieții omogenă şi compactă sprijină normalitatea şi înscrie omul pe traiectoria adaptabilității.

101.Când non-viața se pliază pe viață, îi înlocuieşte structura cu o non-structură, axa cu o non-axă şi sistemul cu un non-sistem, iar sinergia lor negativă face un crochiu al non-omului în care calitățile asimilează defectele, rebuturile şi deşeurile existențiale.

102.Omul ce posedă o non-structură ființială îşi imprimă pe viață antitezele ontologiei, pragmatismului şi ale sensurilor.

103.Un mental în care conduc absurditățile, elucubrațiile şi enormitățile are predispoziții la maladivul, morbiditatea şi patologicul ce reprezintă catalizatorii depresiei.

104.Depresiile pot disloca structura existențială având drept repercusiuni pierderea reperelor şi invadarea în spațiile ființării a non-sensurilor ce demotivează viața.

105.Anomaliile din mental au prelungiri în depresii şi omul se poate salva prin actele creaționale a căror substanță dizolvă non-substanța depresiei.

106.Depresia având similarități cu descurajarea, deznădejdea şi disperarea, macină psihicul, conştiența şi rațiunea şi induce în lăuntru non-energiile.

107.Depresia vulnerabilă la semnificațiile lui să nu faci nimic şi să nu vrei nimic, acutizează ataraxiile, sațietățile, spleenul şi torporile.

108.Un mental în care au pătruns tenebrele demonice ce-i dau anomalii, himere şi morbidități, îşi pierde sănătatea şi în locul ei se insinuează depresia.

109.Psihopatia, nevrozele, neurasteniile şi schizofreniile sunt caracteristicile şi manifestările depresiei devastând raționalul, logicul, luciditatea şi obiectivitatea.

110.Atâta timp cât raționalitatea, logicul, reflexivitatea şi creativitatea sunt calitățile omului, depresia, deprimarea şi fatalitatea nu se pot manifesta sub nicio formă în mental.

111.Nefericirea, blazarea, defetismul şi lamentările, dacă se acutizează şi intensifică, predispun omul la depresie.

112.Depresia suprimă libertățile, liberul-arbitru şi malformează viziunile care capătă tente distopice.

113.Depresia aşază în fața omului spectrul sub-supraviețuirii care are în partea cea mai de jos falimentul existențial.

114.Depresia împinge omul înspre genunea al cărei neant tinde să colonizeze lăuntrul omului.

115.Depresia uzurpă viața de sensurile incitante, motivaționale, revigorante şi de vitalitățile inducând dinamismul existențial.

116.Depresia desincronizează mintea de suflet, sine şi somatic, având drept consecințe funeste dezechilibrele destabilizând sistemul uman.

117.Depresia generează o debandadă în emoții şi afecte, o morbiditate a gândurilor şi inadecvări în comportamente şi acțiuni.

118.Depresia substituie normalitatea cu anormalitatea, eufoniile cu disonanțele, concordiile cu discordiile şi armoniile cu dezechilibrele.

119.Depresia malformează percepțiile, senzorialul şi senzitivitățile, astfel că omul măcinat de ea îşi pierde obiectivitatea conştientizării realității.

120.Depresia face dintr-un introvertit un inadaptat şi se manifestă rareori la extrovertiții care prin socializare şi interacțiuni faste neutralizează interiorizările.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!