agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 329 .



Interior
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [mircea2005 ]

2021-01-13  |     | 



Nici unul dintre visele pe care le-am visat, oricât ar fi fost de profund somnul în care mi s-au ivit, nu m-au purtat dincolo de mine. Acolo, în vise, din tot ceea ce știam despre lume: lumini, orizonturi, răsărit și apusuri... niciodată, nicicând nu am văzut altceva decât ceea ce deja am trăit și trăiesc dintotdeauna, eu, cu mine în mine. Din vise nu am iești în afara mea nici când m-am adâncit, nici când m-am ridicat, nici când m-am așteptat, nici când m-am grăbit, nici când m-am plictisit, nici când m-am săturat, nici când m-am imaginat. Nicidecum și în nici un fel nu m-am. Și nu am făcut nimic din toate decât m-am făcut dintotdeauna cu mine pretutindeni și oricând în ceea ce a fost și este lumea mea, lumea în care sunt eu cel în care mă regăsesc, mi-am fost și îmi sunt mie același. Eu. Viața mea desenată între mine și mine de către sinele meu. Un interior din care nu m-am ieșit niciodată pe mine. O stare de desfrunzire din umbre pe care am purtat-o și o port lipsită de distanțe și forme în care m-am trăit și mă trăiesc numai în și din ceea ce m-am existat și mă exist. Aici, descărnat din propria creație, întotdeauna am fost eu, bumbul din ram din care m-am întins ca ram printre alte ramuri. Parfum de aromă și culoare înflorind pentru a visa aripi purtând deveniri.
Cu toate acestea, în nici unul din visele pe care le-am visat, oricât de profund a fost somnul din care mi-a răsărit acel vis, nu am reușit să simt răsăritul din care mi-a apărut lumina acestuia. Cu cât am continuat să visez că voi visa visele pe care încă nu le-am visat, cu atât mai mult mi-a fost mai deplin somnul din care nu mai puteam ieși. Fiecare vis visat era pasul care devenea pășind, adică drumul care mi se întindea pentru că se adâncea în însăși fugirea somnului pe care îl dormeam. Eu cu mine din mine în mine călcând.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!