| + părere | Pan [09.Nov.02 18:10] |
| Primul cititor "atins" de poezia dumitale. Ai uita domniță să zici că numai bărbatul știe a scrie poezie. Pentru aceste gânduri ale domniei tale cu care nu pot fi de acord decât debordând de ironie reciprocă... o stea | |
| = * promisiunea unui maine | ShadowX [09.Nov.02 19:27] |
| "O femeie ce cauta sa fie egala cu barbatul nu are suficienta ambitie." Herr Pan, numai barbatul stie scrie poezie. Femeia stie canta poezie, stie picta poezie si mai ales stie simti poezie. Iar tu, Andia, ai ambitie suficienta. Astazi ma plec in fata versurilor tale si ma recunosc invins. Maine insa... "mâine avem treabă, mâine mai schimbăm niște destine, niște haine..." Pe maine. | |
| = plecaciune | motzoaca [09.Nov.02 20:44] |
| Nu vreau sa dispar dupa un colt de lume inainte de a-ti oferi si eu o stea dintr-un medalion de argint(sic!). Nu sunt de acord cu 'invatam sa silabisim supununerea'(iertare!) desi il inteleg atat de bine... | |
| = noi putem dispărea, uneori, după un colț de lume... | Tuthan come on [09.Nov.02 20:52] |
| "Numai bărbatul știe să iubească"--- nu cred---eu am învățat a iubi de la o scumpă fată... de n-ați fi voi femeile, ce s-ar întâmpla cu lumea asta, cu florile pe care vi le dăruim, cu noi? Fumoase versuri... | |
| + Andia | Oriana [09.Nov.02 21:01] |
| Fiecare din frazele submisive: Numai bărbatul are istorie. Numai bărbatul știe să iubească. numai bărbatul trăiește, Numai bărbatul e omul, etc ce deși ar putea fi resimțite ca amare, mie îmi par pline de mândrie și satisfacție demiurgică feminină. Aceste enunțuri axiomatice sunt urmate de o revenire de mare forță asertivă care pun femeia la locul ei pe un piedestal valoric invizibil, dar de mare influență asupra destinului și timpului, așa ca o zeitate a feminătății ce veghează din umbră și țese curburi de aur lumii materiale și lauri de miere tâmplelor umane. Sfârșitul poeziei pare cumplit de submisiv, dar acolo e explicația condiției femeii, acolo e esența satisfacției iubirii împlinite, ea vine din bucuria de a fi creat, inițiat și întreținut bărbatul prin fertilitate, emoții, completitudine. Dar cum rămâne cu UT AMERIS, AMA? (Ca să fii iubit, iubește!) Femeia alege anonimatul de după colțul de lume și se simte iubită prin aceste majore realizări din viața bărbatului: naștere, sensibilitate, moarte... fără să fi cerut nimic în schimb. Niciun fel de recunoaștere, mulțumire, reciprocitate... asta e dreptate?!? Câte milenii va mai dura? Erau grecii antici mai evoluați din acest punct de vedere? Panteonul lor era populat cu zeități feminine puternice, ambițioase, temute, dorite. Recunoscute sub aspect estetic, moral, social. Cu tine, Andia, toate acestea merg subtil spre țintă. P.S. Lipsește axioma "Numai bărbatul gândește", e intenționat? ;o) | |
| = femeia | Megophiasul [09.Nov.02 21:48] |
| Numai bărbatul are istorie. Numai bărbatul știe să iubească Numai bărbatul trăiește, Numai bărbatul e omul. Nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat daca nu ar fi existat...femeia. Femeia este asemeni invelisului gazos al terrei fara de care barbatul, biosfera, nu ar fi putut respira/exista. Eu pot alerga deoarece piciorul meu este femeia. Eu pot vedea deoarece ochiul meu este femeia. Eu pot canta deoarece vocea mea este femeia. Eu! Pentru ca...femeia. | |
| = Stea | lapislazuli [10.Nov.02 19:28] |
| Poate una dintre cele mai frumoase poezii pe care le-am citit aici pe site. Si nu continui. Pe curand! | |
| + Nu numai barbatul | costel [17.Nov.02 00:59] |
| De ce cred eu ca acest poem e mai mult decat o provocare la dresa noastra, a barbatilor. De ce cred eu ca, de fapt, e o invitatie la replica. Si cea mai mare greseala ar fi chiar o replica. Insa m-am gandit asa, la cate greseli am facut in viata, ce mai conteaza una? Daca ne-am lua dupa morala crestina, asa este, femeia sta in umbra barbatului. Nu mai pomenesc de islamism. Si nu stiu de ce e asa, conform teoriei creationiste din biblie, barbatul si femeia pasesc alaturi in istorie. Nu spunem "de la Adam" incoace, ci de la "Adam si Eva". Si sa nu uitam ca a existat si epoca matriarhatului. Care va reveni, istoria e ciclica. Femeia revine in forta si nu de azi de ieri, ci de o suta de ani incoace. Foarte curand vomn asista la o rasturnare de scor. Ba in tarile dezvoltate, femeia a inceput deja sa puncteze in favoarea ei. Atunci care e meritul poeziei "Numai barbatul"? Poate acela de memento. Asa a fost odata. Spus totul cu o usoara tenta de melancolie, vag razvratire, mai mult in defensiva dar supersensibil. Este exact lucrul pe care il poseda femeia si unde e imbatabila. Prin natura ei genetica. Sensibilitatea. Parerea mea: femeia e mai aproape de poezie decat barbatul. Fie ca o creaza, fie ca o traieste, fie ca e chiar ea intruchiparea poeziei. Poate de aceea asociez notiunea de poezie cu cea de femeie. A "simti" o poezie= "a simti" principiul feminin. Un motiv suficient sa respingem vulgaritatea in poezie. De cand a fost postat, ma obsedeaza acest text. Caut o replica la el si nu o gasesc. Poate ca nici nu exista. Dar incercari am facut. Iata una din ele: (nu) Numai bărbatul are istorie. Noi, femeile, apărem întâmplător modificând destinele cu o zbatere de gene. Ne întoarcem apoi în așternuturi și avem grijă cum închidem ochii pentru ca nu cumva să visăm trandafiri înlănțuiți, pentru ca nu cumva să sângerăm fără motiv, mâine avem treabă, mâine mai schimbăm niște destine, niște haine, culoarea părului, o pereche de botine cu tocul atât de ascuțit, atât de adânc înfipt în pământ, încât n-am putea să cădem decât desculțe. (nu)Numai bărbatul știe să iubească. Noi stăm cuminți, cu genunchii lipiți și învățăm să citim în gând supunerea, sau alteori sclipim când răsucim capul spre Răsărit- dacă cineva a strigat, dacă cineva stă prins cu o agrafă în cocul împletit, (nu)numai bărbatul trăiește, noi pictăm noaptea în nuanțe sidefii, adăugăm puțin contur, naștem copii, sau pictăm ziua, amestecăm fardul de pleoape cu umbrele, schițăm zâmbete în ceașca de cafea pozăm turcește, pozăm nud, și doar așa ne strecurăm în medalionul de argint. (nu)Numai bărbatul e omul, el s-a născut, el râde, el plânge, el moare. Noi dispărem uneori după un colț de lume | |
| + Andia | Licorna [17.Nov.02 01:58] |
| Draga Andia, Ma bucur ca, datorita elogiului lui Costel, am citit poezia ta, desi cu intarziere. In ultima vreme am vizitat mai rar site-ul. Si mereu pe fuga. Poezia ta ma impresioneaza mult. Are forta, ascutime, finete, e provocatoare atat cat ii sta bine unei Femei cu majuscula. Eu nu as pomeni insa in versul doi "femeile", as lasa sa transpara din context, fara aceasta ingrosare, nenecesara dupa mine. "cu tocul atât de ascuțit, atât de adânc înfipt în pământ, încât n-am putea să cădem decât desculțe" julindu-ne genunchiul de o stea! | |
| = privire | adrian_nairda [19.Nov.02 04:14] |
| "Uneori" mi se pare a fi singurul joc stecurat în toată șarada asta. Cred că este, cuvîntul ăsta, maxima concesie. În rest, eu unul, îmi declin competențele în ceea ce privește "trăitul" în general, dar presupun că am avut un trecut absolut de moluscă. Lucrul ăsta mă absolvă de orice, pănă acolo unde e vorba de naștere. Acolo stau în genunchi. | |
| = o eroare frumoasă... | nu brublem [23.Nov.02 09:13] |
| Îmi place mult cum scrii, femeie. Dar mai știu că n-ai scrie așa dacă bărbatul n-ar fi. Poate că am idei preconcepute, dezaprobând arbitrar misoginii și feministele, dar îmi place să cred că sunt mai puțin preconcepute decât ideile lor... oricum, câteva versuri ale poeziei dumitale mi-au adus aminte de o glumă, bună... la vremea ei... "Cum se sinucid adolescentele din generația pro? Se aruncă de pe tocuri..." | |
| = Superb! | Pia [28.Nov.02 20:29] |
| Andia, te-a deranjat mult parerea mea despre scrierea lui Radu Lucian. Mi-o mentin: timpul MEU este atat de "pretios" ca ma supar rau ca-l pierd, cautand minuni in acest labirint de scrieri romanesti - de-ai sti ce fericita sunt cand le gasesc! Trebuia sa-ti raspund aici, pentru ca esti la antipod! Azi, am avut o zi norocoasa, citind poezia ta, "minunea" pe care o caut! Ma alatur lui lapislazuli: "...una dintre cele mai frumoase poezii pe care le-am citit, aici, pe site." | |
| + Last but not least. | Nexus [28.Nov.02 20:26] |
| Incep sa ma enervez cind pierd asemenea poezii din cauza pirdalnicii de munca. Si trebuie facut ceva (sa vb cu Radu) ca dispar poeziile din main page in mai putin de 12 ore. E bine ca sunt multe. Dar cred ca unele ar trebui sa ramina sub ochii celor ce intra mai mult ca altele. Scuze, m-am entuziasmat de poezia ta si am luat-o la vale. Am s-o printez sa o am mai multa vreme :) Si mentin ce am spus cindva mai demult. Ana Blandiana ..who ? Daca nu scoti un volum in 2003 am sa ma supar. | |
| = >Nex &all | Andia [28.Nov.02 22:45] |
| Nex, gestul tau de a rascoli printre textele disparute din pagina actuala, m-a decis sa raspund. Vreau sa multumesc tuturor pentru comentarii mai noi, sau mai vechi. Le-am retinut, chiar daca nu am raspuns. Poeziile imi ies uneori, dar cuvintele de multumire mai rar. Cand ceva ma bucura, amutesc. In bucurie si tristete nu stiu sa joc teatru. Si nici nu vreau sa invat. E singurul act de revolta pe care il aduc lumii. Lui Costel ma mai gandesc ce replica ii dau si sub ce forma. E un aspect delicat. Cand ma "insteleaza" Costel, toate intelesurile se dau peste cap. Poemul insusi devine alt poem, ceea ce s-a si intamplat. Si gestul Piei m-a decis. Pia - iar eu imi mentin intrebarile. Nimic nu schimba situatia. | |
| = Pia | Nexus [28.Nov.02 23:27] |
| Pia, sa afirmi ca timpul TAU este pretios nu este ceva anormal.Nu e nimic anormal sa consideram ca suntem centrul universului atit timp atunci cind disparem universul dispare si el pentru noi. Dar sa certi pe altii ca iti pierd timpul scriind poezii care nu corespund standardelor tale estetice si implicit iti pierd timpul este cel putin o lipsa de ..delicatete (sa-i spunem asa deocamdata). Si timpul meu este pretios, te asigur. Si pentru a veni aici imi rup de obicei pauza de masa cind sunt la lucru si una doua ore de somn care si asa e putin. Cind esti cautator de aur poti sa cerni munti de steril pina ce dai de o pepita. Depinde in ce riu te duci. Una e Yukonul altul e Bahluiul,sa stii sa cauti e o arta la fel cum sa gasesti e o victorie si o bucurie. Nu am sa comit o nedelicatete eu insumi imbiindu-te sa ne prezinti ceva opere pentru ca stiu ca exista cititori si critici pur singe. In final, as vrea sa fie clar , nu ma deranjeaza comentariile, nici exigenta ta, ba chiar imi place. Dar trebuie sa stii ca timpul e pretios pentru toti si cautarea de perle e poate frustranta dar in final recompensatoare. | |
| = nuante sidefii* | Alma [30.Nov.02 19:37] |
| Am recitit-o si azi, si ieri, si o voi fi recitit si maine. Pana invat. Pana invat ca numai barbatul stie sa iubeasca. E superba poezia, nu am cuvinte, doar lacrimi: citesc si plang. Recitesc si plang. | |
| = MEU = al nostru | Pia [30.Nov.02 20:37] |
| Nexus, fii mereu ceea ce esti! Detaseaza-te de tot ce te-ar "cobori" din lumea poeziei.ro - regret ca nu ai "prins" sensul la MEU. Nu era vorba de mine, anonima, ci de AL NOSTRU. | |
| = Pia din nou | Nexus [30.Nov.02 20:54] |
| Pia, eu cred ca din 1000 de oameni care vad MEU nici macar unul nu intelege AL NOSTRU. Dar ce a fost a fost cele bune sa se-adune. Cit despre Yukon si Bahlui era un exemplu cit se poate de literal de riuri aurifere. Pe cind in primul s-a gasit aur destul nu imi amintesc sa avem pepite in Bahlui. Poeti pe malurile sale insa mult mai multi ca pe malurile Yukonului. Deci nu era nici o ironie. Discutii literare . De asta chiar nu am timp. Deocamdata singura literatura e poezia care o scriu . Buna sau mai putin buna depinzind de sistemele de referinta a cititorului. Si nu m-a deranjat NICIODATA vreo parere in care sa aud ca un text al meu trebuie periat, refacut sau ca e chiar slab.Aici e progresul in site ! Cit despre texte si comentarii fiecare face ce vrea. Vrea sa comenteaza-bine . Nu-tot bine. Eu nu am pus pumnul in gura nimanui. Si nici nu am s-o fac vreodata. | |
| = ***** | Michel [20.Jan.03 09:00] |
| Extraordianar! Poate parerea mea nu mai conteaza dupa atatea stelute, dar poezia ta este cumplit de emotionanta. Ai drepatate! Ai foarte mare dreptate! De-aia tot doare pe toata lumea... | |
| = un barbat si o femeie | Ionescu Ovidiu [23.Feb.04 14:17] |
| Terminati cu provocarea barbat-femeie, poemul tau e doar...o declaratie de dragoste. Trista, e adevarat, insa te lasa fara aer. Si de fapt ce natang e barbatul in toata deziluzia lui. 'Numai barbatul STIE...". A fi, pentru el este un handicap fara femeie. E o ironie subtila la adresa "cunoasterii", pana atunci insa, accepta omagiul unui barbat. Ovidiu | |
| = invitație la Virtualia | Alina Manole [26.Apr.05 22:34] |
| Te invităm să participi cu acest poem la cenaclul Virtualia, din mai, de la Iași. | |
| = aluzie discretă și ironică | Tudor Negoescu [27.Apr.05 11:35] |
| Ai marcat, Andia! Am luat act de primul vers (memorabil): Numai bărbatul are istorie. Îl văd ca pe o aluzie discretă și ironică la atîtea manifestări infantile ale masculinității noastre orgolioase. 1-0! | |