poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 302 .



Zâmbete pe-o stradă plină de tristețe
scenariu [ ]
AUTOR: ANA-ȘTEFANIA DIȚĂ

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [stefaniaanadita ]

2022-06-04  |     | 



PERSONAJE:
BUNA/POVESTITORUL
HÉLÉNE
ANNE
DIEGO
ILINCA
BOGDAN
FILIPE (bebeluș)
TOMAS
ACTUL I
SCENA 1

(În camera de zi, în dreapta sunt ușa de la intrare și camera Hélénei, în stânga camera Bunei, pe scenă sunt trei paravane, care indică bucătăria.Mobila: o masă mare cu scaune și un balansoar pentru Buna, o canapea, o măsuță de cafea și un lampadar)
POVESTITORUL:Bună ziua, oameni buni, bună ziua, dar ce mai faceți, sunteți sănătoși, voioși, dar și bucuroși?Dacă nu, astăzi, vă voi spune o poveste minunată, despre familia mea, pot spune că este o poveste plină de magie, iar astăzi o să aveți zâmbete pe-o stradă plină de tristețe! Am o familie minunată, formată din (personajele care sunt numite și îți fac apariția în spatele povestitorului, jucăuși, se îmbrățișează, se pupă...) Anne, fiica mea și soțul ei, Diego, ca mai târziu, să apară și Héléne, nepoțica mea scumpă, este o minunăție de copil, dar care a suferit mult (se întristează), acum o să vă las, trebuie să m-odihnesc puțin... (se așază pe balansoar, la fereastră, se sting luminile, celelalte personaje dispar)
SCENA 2
(Sună la ușă)
BUNA:Da, intră!
ANNE:Bună mamă, dar de ce nu te uiți pe vizor?
BUNA:Vizor, ha, cred că tu glumești, ce obiecte de valoare ar avea o bătrânică?
DIEGO:(intră)Sărut mâna mamă soacră, are dreptate Anne, sunt mulți oameni răi!
BUNA: Ia lăsați polemicile, unde este îngerașul meu?
HÉLÉNE:Aici Bunaaa,(se întoarce la tatăl ei după ce o îmbrățișază), ți-am spus că va întreba de mine, ha!
BUNA:(râde) Diego și Anne le privește îmbrățișați, Anne îi face semn lui Diego) O, dar ce frumoasă ești, ia fă o piruetă!
DIEGO:Buna, am vrea să te rugăm ceva!
BUNA:Sigur, ce e, o țin pe Héléne?
ANNE:Da, am vrea, dacă se poate să stai o săptămână cu Héléne, noi avem o conferință și nu putem să nu-i onorăm cu prezența, deoarece sunt niște prieteni, Diego pleacă în Spania, iar eu plec în Italia.
BUNA:D-apoi cum, peste o săptămână e ziua fetei?!
ANNE:Ne vom întoarce până atunci!
BUNA:Dacă ziceți voi, bine, atunci, unde-i bagajul fetei? Plecați acum, nu?
ANNE:Da, Diego, du-te și adu-i bagajele (o îmbrățișează pe Héléne), o să mă întorc, îți promit și tati la fel!
DIEGO:Da, scumpa mea, ne întoarcem,(îi aduce bagajul) sărut mâna, Buna, mulțumim mult!
SCENA 3
(A doua zi, dimineață, pe masă sunt cărțile Hélénei)
BUNA:(Vine înbrăcată într-o pijama cu fețe de cățeluși, ea cască puternic și se întinde)Vai, vai, fata asta și-a lăsat toate cărțile pe masă, aruncate(le aranjează), oare când s-o trezi(cască și se scarpină-n cap și se duce să-și ia o cană cu cafea).
HÉLÉNE:Bună dimineața Buna!Buna?(o caută mirată)
BUNA:Bună dimineața, dar dimineață a fost când m-am trezit eu, ce-i cu toate cărțile astea? (zâmbăreață)Vrei un ceai?
HÉLÉNE:Da, am stat până târziu și am învățat!(stă la masă aproape adormită)
BUNA:(țipă din bucătărie, apoi vine cu ceașca, i-o pune pe masă și se așează)Dar de ce, nu mai ai școală, doar ești în vacanța!
HÉLÉNE:(Râde)Da, dar sunt în clasa a opta și am o groază de teme, dar peste puțin timp, dau Evaluarea Națională și scap...
BUNA:Da, dar treapta nu era într-a zecea, oricum cea mai impotantă e odihna, doar nu te-a legănat Anne cu cartea-n mână!
HÉLÉNE:(Râde)Ha, ha, ha, haios!
BUNA:Știu, nu? Bine, gata, gata (bate din palme), hai să mâncăm ceva, că doar e ora 10.
HÉLÉNE:Sigur, în această dimineață sclipitoare, s-ar potrivi niște fulgi de ovăz cu lapte de migdale, pe un pat de fructe confiate și o căpșună.
BUNA:Ce anume?(Se duce să-i ia temperatura cu mâna)Ai pățit ceva?
HÉLÉNE:Nu, sunt bine, mulțumesc!
BUNA:Tu ai luat-o razna?Altceva, în afară de terci de ovăz, adică mâncarea ursuleților, ai mâncat?Sau te-a pus și pe tine la dietă strictă, ha!
HÉLENE:Dar ce are, este foarte sănătos terciul pentru „ursuleți”, dar și fructele confiate, dacă stau bine să mă gândesc, chiar și laptele...
BUNA:Of, of, of, știu!Știu!(sare și ridică mâna la tâmplă)Știu, o să facem o pizza!
HÉLÉNE:Pizza dimineața, bine, dar să fie cu ananas.
BUNA:Măi fată, lasă-mă cu toate combinațiile astea nașpa, eu când eram de vârsta ta, nici măcar nu știam ce e o pizza, d-apăi cu ananas!Lasă că te-nvață Buna să-ți faci o pizza românească, nu chestiile alea „comestibile" pe care le comanzi, te învăț să faci o Capriciosa de invidiat: făină, apă și ulei, ș-aluatul este gata, hu, ce bine că am aluatl deja făcut (vine cu aluatul, pe care împrăștie niște legume)Scumpa mea, te rog adu-mi și mie tava, eu iau făina!
HÉLÉNE:Buna, dar...
BUNA:Dar, dar, dar, niciun dar că doar nu-i ziua ta încă, hai cu mine la cuptor, în 10 minute, aluatul este gata!(pleacă și duce tava la cuptor)
SCENA 4
(Fata vede pe internet o știre despre Coronavirus și se înspăimântă)
HÉLÉNE:Buna!
BUNA:(duce făina, dar se sperie când sună telefonul și aruncă punga cu făină)Daaaa!Ah, cine e, vai ce m-a speriat,...(se duce și răspunde)Alo, bună, Anne, ce mai faci?
HÉLÉNE:Mama? Dă-mi și mie telefonul (încearcă să i-l ia, dar nu are cum, Buna îi dă peste mână)
BUNA:Nu, nu, stai cuminte, doar nu ești prost educată, apropo, Anne, ce i-ai dat fetei să mânânce?Nu mai poți vorbi? Aha, da am înțeles! Bine, atunci, te pupăm și sper să ne vedem în cel mai scurt timp!(închide)
HÉLÉNE:Te iubesc mama!Buna, vreau să-ți arăt ceva, uite!
BUNA:(se uită la o știre pe telefonul Hélénei, Buna citește) „Tocmai a început să se răspândească în Europa noul coronavirus, numit COVID-19, cele mai acaparate țări sunt Italia și Spania, iar în scurt timp, va urma România”.
(Sună alarma de incendiu) Ah, vai, pizza mea! Aoleu, s-a ars pizza! (O aduce aproape arsă)
HÉLÉNE:Și ce ai citit?
BUNA:Nu-i nimic important, stai liniștită, ah, din cauza știrii tale, am ars pizza! (Supărată)
HÉLÉNE:Bine, atunci facem comandă !
SCENA 5
BUNA:Bine, dă-mi telefonul, dar tu vorbești (scrie numărul de telefon și i-l dă înapoi).
HÉLÉNE:(la telefon) Bună ziua, aș dori o pizza cu ananas și una românească, ă..ă..ă.., adresa, imediat vă spun....(Șoptește) Pst, Buna, care e adresa, Buna?
BUNA:E, ce întrebare mai e și asta, Strada Panetonne numărul 28, bloc M4 și spune-i că e din partea Bunei.
HÉLÉNE:Cum? Strada Pannetonne, numărul 28, bloc M4? Din partea Bunei.Ce nume-i ăsta? Adică, sigur, vă așteptăm!
HÉLÉNE:A zis că vine-n cinci minute pentru că te cunoaște!
BUNA: (încet, șireată) Cum să nu mă cunoască, doar e prietena mea cea mai bună, ha, ha!
SCENA 6
ILINCA:(sună la ușă) Bonjour!
HÉLÉNE:Bună ziua, cu ce vă pot ajuta?
BUNA:Ah, draga mea Ilinca, unde-i pizza?
ILINCA:Uite, ți-am adus una făcută de mine!
HÉLÉNE:Știți să faceți cu ananas?
ILINCA:Ce anume, prăjituri?
BUNA:Nu, pizza, ha!
ILINCA:Nu, dar ți-am adus o Capriciosa de invidiat și mare!
HÉLÉNE:Mulțumesc oricum!
ILINCA:Vă invit pe la mine, la un ceai!
HÉLÉNE:Buna, du-te tu, eu aștept comanda
BUNA:(Râde)Da, de fapt ai sunat-o pe ea!
HÉLÉNE:Cum? Bine, măcar avem pizza, atunci nu vă vom refuza!
SCENA 7
(A doua zi, dimineață)
ILINCA:( bate la ușă)Bună, vreau să vorbesc cu Buna.
HÉLÉNE:Bună dimineața, Buna nu s-a trezit încă, dar puteți să o așteptați aici, dar s-a-ntâmplat ceva?
ILINCA:Tu ești o copilă, nu ai cum să înțelegi!
HÉLÉNE: Ba cred că aș înțelege, dacă mi-ați spune...
BUNA: (intră) Neața, dar ce se-ntâmplă, voi n-aveți somn?
ILINCA:Să-ți spun ghinionul!
BUNA:Héléne, te rog, du-te în camera ta! Ce anume? (Hèlène ascultă ce vorbesc)
ILINCA:Pandemia, Buno, COVID-19 și se închid granițele, iar de mâinte intrăm în stare de urgență, dar asta-i nimic, fiul meu, Tomas, este la ATI în Italia, tocmai ce ma sunat nora mea!
BUNA: Poftim? Dar cum? (rămâne mirată și puțin speriată)
ILINCA: Scuze că am venit așa, dar chiar nu știu ce să fac!
BUNA: Trebuie să te calmezi și să te odihnești, dar nu poți să te duci și tu acolo?
ILINCA: Alt noroc, s-au închis granițele! Nimeni nu pleacă și nimeni nu vine!
BUNA: Dosmne ferește! Peste câteva zile e ziua nepoatei mele și nu vor fi părinții ei lângă ea, așa cum și-a dorit mereu!
HÉLÉNE:Poftim? Nu se poate, dar peste câteva zile e ziua mea și părinții mei sunt plecați! Ca de obicei! (începe să plângă și pleacă)Nu e corect!
ILINCA:Vai, îmi pare rău, dacă...
BUNA:Nu e problemă, stai liniștită, parcă știam că va veni.(soarbe din ceașcă) Mergi cu mine la cumpărături?
ILINCA:Da, dar lași fata așa?
BUNA:Da, îi trebuie un moment de reculegere, oricum îi las acest bilet! (Scrie ceva pe o hârtie si o lasă pe masă, pleacă supărată și, înainte să iasă oftează)
HÉLÉNE:Buna!Buna!Unde-i Buna?(vede biletul)Of, of, of, mai sunt doar cinci zile până la ziua mea și granițele se închid! Și când o caut pe Buna, pleacă la cumpărături!
SCENA 8
(Este sunată cu apel video de Diego)
DIEGO:Bună, scumpa mea, ce faci, ești bine, sănătoasă?
HÉLÉNE:Da, dar să nu crezi că nu știu că s-au închis granițele, dar mama ce face, e bine?
DIEGO:(Se schimbă la față) Da, ă, ă, ă, mama e bine, dar ce face Buna, unde e?
HÉLÉNE:Buna, s-a dus la cumpărături, dar mama unde e?
DIEGO:Mama e în Italia, a ajuns cu bine, din fericire conferințele mele s-au amânat și pot să mă duc spre ea!
BUNA:(Intră)Vai, dar ce drăguț, întâlnire de familie fără Anne și Buna!(Bate din palme)
DIEGO:Nu, dar vreau să-ți spun ceva, Héléne, du-te și caută un cadou pentru ziua ta cât timp vorbesc eu cu Buna!(Dă din cap Héléne și se retrage în camera sa)
BUNA:Ce s-a-ntâmplat cu Anne? Spune-mi adevărul?
DIEGO:Anne a fost depistată cu virusul, se simte foarte rău, are migrene, vărsături ,nici nu mai spun că tot drumul acesta a agitat-o și pe cel mic!(Vine și Héléne)
BUNA: Of, of, of, știam eu! Stai, cel mic?
DIEGO: Te anunț oficial că vei mai avea un nepot!
BUNA: Super!
HÉLÉNE:Cum? Mama e bolnavă, nu se poate așa ceva, de ce nu mi-ați spus?
BUNA:Diego, vorbim mai târziu!
DIEGO:Da, dar....
BUNA:Niciun dar, hai pa! (Închide și îi face cu mâna)
HÉLÉNE:De ce au plecat, chiar nu puteau să-și trimită angajații? (plânge și o ia amețeala, căzând)
BUNA:Doamne, ai grijă (o ajută), sunt niște prieteni mai vechi și nu puteau să-i refuze, acum, hai să te odihnești, iar mai târziu, căutăm un cadou pentru ziua ta!(Pleacă)
SCENA 9
(Ziua Hélénei)
BUNA:(Se strecoară din camera Hélénei cu telefonul ei, sună alarma telefonului) Ssst, poate o trezești pe nepoată-mea! Ia să-i caut prietenii, pe Google, oare, dacă apăs pe microfon, pot vorbi? Alo, alo, măi, dar cum poate să vorbească fata asta cu cheatia asta?Nu merge, măcar să-i invit prietenii, cred că sunt pe Whap, What, Whatzapp, așa se zice, la conversații, vai, dar are multe prietene (Entuziasmată, citește câteva mesaje) „Heiii, Helly, poți să-mi dai și mie temele la mate???Mersi, doar atât?”, fata asta e chiar....Mai departe „Bună, te rog, dacă poți să-mi dai și mie tema la fizică!” (bâlbâie ceva). „Bună, ce faci?”, în sfârșit o prietenă, ia să mai vedem ce i-a scris „Ai cumva tema la chimie rezolvată?Nu mai trebuie! Ms.”. Poftim? Ce înseamnă Ms, dacă PS înseamnă post-scriptum, atunci Ms înseamnă semper in montu, mereu în mișcare, presupun că mulțumiri!(Mai caută)Uite, în sfârșit primește și ea un „La mulți ani!” sau „Dacă ai nevoie de ajutor la matematică, să-mi spui!” din toate mironosițele astea profitoare, un om serios, ia să-l sun eu!(îl sună)
BOGDAN:Alo, bună Héléne, ce mai faci?La mulți ani!
BUNA: Bună, nu sunt Héléne, sunt bunica ei, ea este supărată și mă gândeam să o suni mai târziu pe video alături de mai mulți prieteni, după cum s-a auzit, nu avem voie să părăsim casele și...
BOGDAN:Sigur, peste două ore este bine, pe Skype? (Apare Héléne)
BUNA:E perfect, paaa!
HÉLÉNE: Ce faci cu telefonul meu? (I-l ia)Pe cine ai sunat?
BUNA: La mulți ani!Pe nimeni, doar pe...
HÉLÉNE: Bogdan, tu nu ai ce face?
BUNA: De ce, i-am spus că e invitat la ziua ta!
HÉLÉNE: De ce? Cum, tu dai petreceri în carantină?
BUNA: Dar tu, astăzi, mai exact peste două ore, ai party online!
HÉLÉNE: Dar de ce l-ai invitat tocmai pe el?
BUNA: Pentru că, pe scumpele tale profitoare, nu! De ce îți cer mereu teme?
HÉLÉNE: De ce, bună întrebare, mi-ar plăcea să știu și eu răspunsul
SCENA 10
HÉLÉNE: (Sună telefonul cu apel video) Bună mamii, tati, ce mai faceți?
ANNE ȘI DIEGO: Bună, la mulți ani! Nu știm dacă te-a anunțat, dar am fost la control și mi-a spus că vei avea un frățior!
DIEGO:Dacă nu putem fi aproape de tine, nu înseamnă că nu ne vedem, mai ales acum, cu aplicațiile astea!
BUNA:(O întrerupe pe Héléne)Dacă nu știai, părinții tăi ți-au luat un cadou, uite!(îi dă o cutie cu o brățară) La mulți ani, draga mea!
HÉLÉNE:Mulțumesc mult,..ă.ă.ă..
ANNE:(Invepe să o doară burta)Ahh, sweety, mai vorbim!Pa, te pupăm!
HÉLÉNE:Pa, dar aveți grijă!
BUNA:Acum, că ai două persoane pe lista de „La mulți ani”, trebuie să te pregătești, vei da party online!
(Sună telefonul, Héléne răspunde și pleacă în camera sa)
Dacă am rămas singură, merg să mă odihnesc puțin, a fost o zi obositoare!(cască puternic)
SCENA 11
(Dimineață)
BUNA:(Cu o cafea)Bună, cum a fost petrecerea de ieri?
HÉLENE: Foarte frumoasă, am discutat, ne-am făcut temele, ia stai puțin, am primit un mesaj de la tata! Cum? A dus-o pe mama la spital!(deschide laptopul)
BUNA:Și a născut?
HÉLÉNE:Încă nu, dar mi s-a amânat cu o lună examenul, ia uite ce scrie!
BUNA:(Citește o știre) „Vești trise zilele acestea pentru mulți români plecați în străinătate, de ieri, România a intrat în carantină, nimeni nu mai are voie să părăsească țara, doar cu acordul autorităților! Mai mult decât atât, Evaluarea națională, dar și Bacalaureatul se amână în luna august.
Asta este, vom rămâne în casă, dar ce pot spune e că „Totul va fi bine!".(Héléne pleacă)
BUNA:( se ridică, în timp ce nepoata sa, stă pe laptop) Și uite-așa stăteam cu nepoata mea și discutam ca-ntre fete, dansam, ne prosteam pe TikTok, făceam teme, am învățat și eu să fac ecuații cu radicali! timp de o lună și ne apropiam de data în care Héléne să dea examenul...
(După câteva săptămâni, seara)
HÉLÉNE:Bunaaa...(sare de bucurie,cu tableta-n mână), suntem învingători, Bunaaa, unde te ascunzi...
BUNA:Ce sa întâmplat?
HELENE:Tocmai m-a anunțat tata că am un frățior!!! Într-adevăr , a născut mai devreme, dar nu-i problemă!
BUNA:Poftim? Și eu, ca neneacă nu am fost lângă ea?!
HÉLÉNE:Buna, ai fost, nu fizic, dar te-ai gândit la ea, ca mine, dar ce e neneaca?
BUNA: Mamă, dar nu-i așa important, au deschis granițele?
DIEGO:Buna, încă nu, dar o să le deschidă, uite-ți nepoțelul!
BUNA:Ouuu, ce drăguț e, dar Anne ce face?
DIEGO:Se odihnește, este foarte obosită!Au spus că este bine, a trecut peste tot și a învins virusul, acum îi trebuie somn și ăstuia mic la fel!
BUNA:Doamne-ajută, ați scăpat cu bine, dar tot nu puteți veni, nu?
DIEGO: Din păcate nu acum, poate peste câteva săptămâni, dar ce știu sigur e că vom veni în ziua în care dă examen, promit!
HÉLÉNE:Da, dar mi-ați mai promis și că veniți de ziua mea, dar....
BUNA: Copilă naivă, a trecut ceea ce era mai grav, acum suntem mai bine, din ce am auzit ne vor pune în stare de alertă.
DIEGO:Da, vă las, vă pup și nu uita, vom fi lângă tine și te iubim mult, ah, s-a trezit Anne!
ANNE:Bună dragă, te iubesc mult, pa!(pleacă)
SCENA 12
BUNA:Și uite-așa, a trecut timpul, iar astăzi, scumpa mea nepoată dă proba la română, așa că dis-de-dimineață, ne trezim cu un apel video!
HÉLÉNE:Bunaaaa, răspunde!
BUNA:Stai dragă, că doar nu mușcă!
HÉLÉNE:Bună, ce faceți?
ANNE:Noi bine, dar tu, domnișoară o să ai o surpriză în curând, dar până atunci, noi îți urăm succes!
BUNA: Oricum va fi o învingătoare, la cât a învățat!
HÉLÉNE: Bine, mami, tati, vă pup, dar mă grăbesc!(se duce și se încalță pe fugă și când să iasă, o strigă Buna)
BUNA:Nu ai uitat ceva foarte important?
HÉLÉNE:Ba da, masca și mănușile!
BUNA: O clipă (îi aduce o cutie roz în care găsește mănuși, dar și o mască roz)baftă !
HÉLÉNE:(și le pune)Mulțumesc mult, am fugit!(pleacă)
SCENA 13
BUNA:Diego, Anne, spuneți-mi când vă întoarceți!(Se aude soneria)
DIEGO:Nu știm, dar răspunde, e cineva la ușă!
BUNA:Cine ...e?(Spune greoi și îi îmbrățișează)Nu cred, voi sunteți, dă-mi-l pe ...
ANNE:Filipe.
BUNA: Dă-mi-l pe Filipe și mie, ce se va bucura Héléne!
SCENA 14
(Când se întoarce, toată lumea stă la masă, la o cafea)
HÉLÉNE:Mama, tata, ați venit?
ANNE ȘI DIEGO: Ți-am promis!
BUNA: Ei, acum nu fii nepoliticoasă, salută-l și pe Filipe!(i-l dă, se îmbrățișează, iar buna face un pas în față, iar ceilalți stau în formă de semicerc)Așa s-a terminat povestea familiei mele, chiar dacă nu sunt eu prea modernă, am reușit să aduc fericire pe chipul nepoatei mele, dar și zâmbete pe-o stradă plină de tristețe!
Sfârșit!

Acest text a fost publicat și în „Literarium 2”.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!