agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1612 .



Cezarul
scenariu [ Film ]
Scena 6

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Kaelyn ]

2005-06-01  |     | 



Scena 6


Una din aleile din apropierea discotecii.
In stanga, un bar in care intra si ies tineri. Pe partea opusa, mai in fata, o bifurcatie. Atmosfera calda este data de linistea noptii. Aleea este luminata de felinare cu constructie traditionala.
Marina si Sebastian pasesc lent, fara graba. Se privesc. Povestesc, isi zambesc. Ea are o usoara ezitare, o tenta de timiditate, sinceritate in voce. El e hotarat, de o hotarare uimitoare. Da o impresie de profunda bunatate si loialitate.
Amandoi au corp atletic, acelasi ten masliniu, aceeasi nuanta in privire. Sebastian e cu vreo doua palme mai inalt ca Marina. Are un mers barbatesc, impunator. Ea are un chip angelic, rupt de pe coperta unei reviste celebre s-ar spune. Perfectiunea trasaturilor fetei vin in completarea trupului suplu, creionat perfect de fusta scurta de blugi si de topul roz, incitant.

Sebastian ( sigur de el): Mergem pe plaja? ( o mica pauza in care priveste grijuliu la fata incurcata care si-a scapat mana dintr-a lui). Acolo e frumos acum ( atent, asteptand).

Marina ( glas moale, timid, cu un usor zambet precaut): Mergem. ( ii ia mana puternica si si-o aseaza pe a ei in aceasta) Daca vrei. ( mai hotarata) O luam pe aici?

Sebastian ( ajunsi la bifurcatie): Da. Sa vezi numai ( zambeste privind-o in ochi). O sa-ti placa. ( profund) E asa de frumos noaptea. ( incolacindu-si bratul stang dupa braul ei) Apoi venim iar la discoteca.

Marina ezita, se incurca. Se desprinde de el. Se aseaza in calea lui. Ii ia ambele maini intr-ale sale.

Marina ( cu initiativa): Ce-ar fi daca ne-am lua la intrecere pana pe plaja? ( pune ceva la cale) Daca ajung prima pot sa fac ce vreau cu tine.

Sebastian ( misterios): Si daca nu ( continuand) … daca ajung eu?

Marina ( gasindu-si cuvintele): Poti sa ma saruti.

Sebastian ( uimit, surazand): Numai atat?

Marina ( cu un aer hotarat): Numai atat.

Sebastian ( multumit, aprins de o idee): Bine ( surazand). Unu, doi, trei… ( o ia la fuga).

Marina ( mirata, naiva): Si. ( cu o voce rasfatata) Ai uitat sa spui si.

Sebastian ( multumit, razand): Si… haide, ca te astept. ( se opreste, apoi fuge cu spatele).

Marina ( acelasi ton rasfatat): Nu-i cinstit. ( ajungandu-l din urma) Zau, ca nu-i.

Sebastian ( triumfator): Nu-i, dar uite ca am castigat. ( cauta) Un sarut. ( surazand) Iti amintesti?

Marina ( vrea sa para suparata): Da. ( nevinovata) Si daca nu ti-l mai dau?

Sebastian ( incurcat): Atunci ti-l fur.

Marina ( intimidata): Ai face tu asta?

Sebastian ( linistit, decis): Da.

Marina ( cauta o solutie): Si medalia?

Sebastian ( uluit, intelegand ce urmareste): Care medalie?

Marina ( impunatoare): De aur. Pentru castigator.

Sebastian ( nevinovat): Daca mi-o dai si pe aia.

Marina ( mirata): Pai, numai pe aia.

Sebastian ( terminand jocul): Asa nu merge. ( bosumflat) Trisezi.

Marina ( il prinde): Eu? Uite cine vorbeste.

Sebastian ( amintindu-si): Zi-mi. Mi-l dai sau ti-l fur?

Marina ( zambeste): Incearca numai.

Se apropie de ea. Marina incearca sa scape. O prinde. Izbucnesc in ras. Isi apropie buzele de ale ei si o saruta. Sarutul e prelung, placut, pasional.

Sebastian ( privind-o ca cel mai indragostit om): Te iubesc, stiai?

Ea il respinge. Il priveste in ochi.

Marina ( serios): Nu. Nu stiam. ( din nou atrasa in bratele lui) Dar acum stiu ce le spui fetelor la nici o ora dupa ce le cunosti.

Sebastian ( grav): Crezi ca sunt asa tot timpul? ( ganditor) Se vede ca nu ma cunosti.

Marina ( stralucind): Dovedeste-mi ca nu e asa. ( asezandu-se pe nisip) Dovedeste-mi si te cred.

Sebastian ( gaseste): Mergem inapoi la discoteca. ( ii intinde mana) Mergem sa-ti spuna Paul cum sunt eu de fapt. ( vrand sa o ridice) Haide. ( nedumerit) Nu vii?

Marina ( tragandu-l de mana langa ea): Bine. Bine. Hai ca te cred. ( naiva) De unde era sa stiu.

Sebastian ( ganditor): N-aveai de unde.

Isi zambesc. Se apropie de ea. Ii arata luminile orasului Mamaia. Privesc impreuna.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!