agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2775 .



În afara Cosmosului
proză [ ]
parte introductivă de încălzire

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [magul ]

2004-10-18  |     | 



-Aș vrea să-mi spuneți cum arată Cosmosul, urmă meditativ învățătorul.

Se ridică în aer o pădure de mâini "...eu, eu, eu!"

- Cosmosul arată cam așa: Pământul este plat, în centru, iar în jurul lui se învârt Soarele, Luna, planetele și toate celelalte stele. În stele locuiesc zeii.

-Ba nu, ba nu, știu eu: Soarele este în mijloc, Pământul e concav, noi locuim în centru. Sub pământ mai sunt și alte lumi, cu care uneori intrăm în legătură.

- Nu este adevărat. Pământul e a treia planetă de la Soare, componentă a unui sistem solar, aparținător galaxiei Calea Lactee. Sunt galaxii nenumărate, iar Cosmosul a luat naștere printr-o explozie inițială numită Big Bang.

- Da de unde, Cosmosul a fost creat de Dumnezeu.

- Ba nu, nu există Dumnezeu.

Cu bătăi repetate de riglă în catedră se așternu liniștea.

- Ioane!

Copilul continuă să privească pe fereastră la jocul razelor Soarelui cu crengile încărcate de frunze galbene și roșii. Dimineață, în drum spre școală, făcuse cu mâna unui stol de păsări mari care zburau înalt, departe. Dintr-o ogradă venea miros de magiun de prune fiartă afară pe pirostii. Abia așteaptă să treacă recreația să spargă și el câteva nuci. Mai avea în traistă și un coltuc de pâine și sare, de ieri.

Frunzele tot cad. A curs atâta lumină de stele peste ele, încât vântul nici nu mai are putere să le poarte. Și Luna care...

-Ioane, nu ești deloc atent! Ia spune tu, cum arată Cosmosul?

Tresări. Învățătorul se uita aspru la el, colegii mustăceau prin bănci. Tăcu încurcat. Degetele Soarelui băteau în fereastră chemându-l la joacă. Îi făcu un semn șoptit să mai aștepte puțin, să nu-l dea de gol.

- Ei bine, Ioane, nu ești atent și nici măcar nu știi să răspunzi la o întrebare așa de simplă. Stai jos, nota 4.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!