Cea mai tragică imagine pe care poate un om vedea, e a unei păsări cu aripe rupte. Odată, fumam iarbă pe o bancă, cînd am zărit una. M-am aplecat, și am suflat fumul, cu tărie peste ea.


Despre postulatele de antagonism ale lui Baudelaire îmi vine-n minte antagonismul dintre bărbat și femeie. Cum ne pot compătimi hermafrodiții...


Cea mai dură ironie a soartei? Poate un procuror, care îl joacă pe Dumnezeu, și care trimite la închisoare pentru mulți ani pe un chiurg. După vreo douăzeci de ani, află, după un accident, că acelaș chirurg i-a salvat viața. Socrate și Decalogul lui Kieslowski.


Tot mă gîndeam, cine poate să mă urească cel mai mult. Cred că vecina de sus. Tot uit că a trecut de zece.


Cît de diferit e deseori ritmul cuvîntului, sensul, și atmosfera ei. Comunism- cît de frumos sună. Asta-i motivul, cred, din care am început să urăsc poezia.


Hitler dansează tango cu Sf. Francisc de Assisi. Dar și mai absurd e imaginea, cum la benzinărie se toarnă acelaș lichid într-o veche Dacie, ca și în Porsche-ul de lîngă.

Bătrinel chel la coadă într-o farmacie, cu rețetă de Viagra- în spatele lui, o tipă super, tip Pamela Anderson, cu o rețetă cu citostatice.


A încercat oare, cineva, să-l fluiere pe Dostoievski?


Un prieten îmi povestește, că gazda, o bătrină rea, i-a prins în timp ce el o vizita, deși îi era interzis. Închis în cameră ei, în timp ce aștepta, ascuns, ca femeia să plece, a simțtit o nevoie bruscă, enormă să-și facă necesitățile. A găsit undevă un vas imens de lut, de Corund, spre ușurare. Totdeauna am spus, că arta noastră populară e de o valoare enormă.


Dacă vreodată mă sună din Stocholm, că, am primit premiul Nobel, probabil o să întreb- de medicină, sau de literatură?


Groaza însăși. Aceste cuvinte îmi aduc în fața ochilor mei imaginea unei tinere. După accident, pe locul din dreapta. Lîngă el un în mașină, un tînăr în sînge, mort. Femeia încearcă să repună caseta la loc. Eminem: Business.


Citindu-l pe regele nihilismului secolului XX devin un om mai bun. Sau numai mi-se pare?


Cred că am descoperit, de îi simt, ca ungur, superiori pe romani. Noi n-avem ciorbă de burtă.


Sufletul de femeie e sensibil, aud deseori. De la femei, totdeauna de la femei.