agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3497 .



O zeamă de cuvinte (53)
proză [ ]
Gânduri haotice: în glumă și în serios (Volum recent editat)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Amic ]

2009-05-08  |     | 



Descrierea CIP
a Camerei Naționale a Cărții

O zeamă de cuvinte. Gânduri haotice: în glumă și
în serios. –Chișinău * 2009.
-ISBN 978-9975-911-34-4

Vol. 1. -2009.-102 pag.-ISBN 978-9975-911-35-1

821.135.1(478)-1
C93


GÂNDURI HAOTICE: de la A la Z


A

* A căutat norocul printre străini și
l-a pierdut pe cel de acasă.
* A căzut o stea din cer, a decedat un astronaut.
* A dat cu oiștea în gard…ă.
* Adevărul umblă cu capul bandajat.
* A divorțat, că s-a uitat la picioare și nu
la cap.
* A ordona e mai ușor decât a executa.
* A trăi înseamnă a arde.
* A venit, a furat și s-a dus.
* A visat lupul că l-a mâncat oaia.
* Același cuvânt rostit de doi inși au diferită greutate.
* Acolo-i bine unde noi nu suntem. Dar când ne ducem încolo, ducem dorul de casă,
de Patrie.
* Adam, păzea! Mărul Evei poate fi viermănos.
* Adevărul are o față, iar minciuna –
mai multe.
* Adevărul și Minciuna, Binele și Răul –
doi veșnici adversari. De aceea Adevărul umblă cu capul spart.
* Adevărul umblă prin lume cu capul spart. Când nu-i convine, nimeni nu vrea să-l vadă. Puțini îl ajută, puțini îl sprijină. De aceea și stă în capul mesei minciuna.
* Aforismele – balsam pentru suflet.
* Ai încredere, dar nu în toți.
* Albina face miere, iar trântorii o papă.
* Albinele trăiesc în comun…ă.
* Alege cărțile pentru lectură. Nu pierde timpul cu cele proaste.
* Am o lume de câștigat și o viață de pierdut.
* Am pierdut gândul. Îl caut cu lumânarea în labirintul minții.
* Anecdota bună îi iute de picior. Într-o clipă ocolește lumea.
* Anii trăiți se duc pe apa sâmbetei.
* Anotimpurile – păsări călătoare.
* Anotimpurile anului se aseamănă cu viața Omului: Primăvara Pământu-i ca un copil, Vara – ca un tânăr, Toamna – ca un adult, iar Iarna – ca un bătrân cu pleata-i dalbă.
* Anul cu 365 de zile – carte cu 365 de file.
* Apa – sângele Pământului.
* Apa descătușată, ca șuvoiul gloatei revoltate, mare prăpăd lasă în urma sa.
* Apa rupe malurile, iar rachiul – viața.
* Arhaismele, frunzele galbene ale Limbii.
* Ariciul are ac (ace) pentru toate cojoacele.
* Arta influențează asupra realității
și realitatea influențează asupra artei.
* Arta perfecționează societatea și invers.
* Ateii au strămoși - trăiesc în junglă,
pe copaci.
* Astăzi ajungem cu mâna la stele, deoarece ne bazăm pe Turnul Babel al secolelor trecute.
* Atelierul – tomberon (Recycle Bin) al site-ului www.poezie.ro
* Au demolat o casă veche și în jur a apărut lumina.
* Au introdus taxe pentru împerecherea animalelor. Degrabă vom achita și respirarea aerului.
* Aurul nu ruginește. El ruginește inima (sufletul) omului hapsân.
* Autorul moare, cartea rămâne.
* Avem două proverbe: „Capul plecat sabia nu-l taie” și „Dacă vrei să nu te taie, nu fi oaie”. Cum să procedăm? După caz sau fiecare individual, cum îl duce capul!

B

* Bani gheață – la cărțulie. Dacă-i iei - se dezgheață. Îi cheltuiești repede.
* Banii au picioare. Fug de săraci.
* Banii greu vin și ușor se duc.
* Banii n-au obraz.
* Banii sunt mici, iar prețurile mari.
* Banii sunt murdari. De aceea unii îi spală.
* Banu-i o târfă. Mereu își schimbă clienții.
* Banu-i progenitura diavolului.
* Banul – regele Comerțului.
* Banul ca aerul. Fără el te sufoci.
* Banul ca prezervativul, e de o singură folosință.
* Banul de sărac fuge și de bogat se lipește.
* Banul la nevoie, te scoate din nevoie.
* Banul pe toți îi duce de nas.
* Banul rușine n-are.
* Banul te vinde și te cumpără.
* Banul umblă lela, ca un hoinar.
* Bărbatul și soția – condei în călimară.
* Bărbatul/soțul și femeia/soția reprezintă cifrele 1 și 0, unindu-se, devin 10…
* Bătrânul, gârbovit de povara anilor, Pământului i se închină.
* Belșugul duce la stagnare, iar nevoia la progres.
* Biblioteca – ospătărie pentru minte (cititori).
* Biblioteca e mausoleul scriitorilor.
* Binele cu răul nu fac prietenie.
* Boala roade omul ca rugina fierul.
* Boala se agață de om ca scaiul de oaie.
* Bogatul pe sărac merge călare.
* Boul n-are nevoie de minte. Dacă-i bou…
* Broasca țestoasă – mașină blindată sau ostaș cu cască.
* Broasca țestoasă trăiește mult, deoarece nu depășește viteza legală în trafic.
* Buchiile negre din cărți au luminat Omenirea.

C

* Ca să devii scriitor, nu-i destul să ai stilou
și hârtie.
* Ca să devii un bun scriitor, trebuie să posezi la perfecție Limba în care scrii și să cunoști în profunzime societatea în care trăiești.
* Ca să faci ceva sau să obții ceva, mai întâi de toate trebuie să ai dorință.
* Ca să nu se stingă focul iubiri, trebuie să arunci… vreascuri.
* Ca să obții ceva, trebuie să ai pe cineva undeva.
* Ca să răstorni lumea, trebuie o țâră să fii într-o ureche.
* Câini cu covrigi în coadă nu-s nici în America…
* Calitatea operei nu depinde de marca stiloului.
* Când bărbatul ține soața sub călcâi, ea zice că-i despot. Dacă n-o ține, în ochii ei el este cârpă.
* Când copacii se dezbracă, oamenii se îmbracă (și invers).
* Când doi se căsătoresc, devin jumătăți ai unei familii întregi (unite).
* Când doi se ceartă, ambii (parțial) au dreptate.
* Când ești cufundat în treburi, ziua zboară pe neobservate
* Când ești supraîncărcat, faci mai multe decât în zilele libere.
* Când îi faci omului bine – te uită, iar când îi faci vreun rău – te ține minte o viață întreagă.
* Când împrumută bani, zâmbește, când îi restituie – se strâmbă.
* Când mănânci mult, gândești puțin.
* Când mărul îți cade în cap, mai întâi apare cucuiul, apoi ideea.
* Când moare un om, apare un gol. Acest gol (deseori) nu e completat de nimeni.
* Când moare un om, rămâne un gol irecuperabil în sufletul celor apropiați, un gol în timp și spațiu.
* Când moțăie păstorul, prada își alege vulturul.
* Când muzele cântă, poeții sunt aplaudați.
* Când muzele tac, penițele scârțâie.
* Când nu ascultă copiii, vina o poartă părinții.
* Când oamenii se ceartă, cuvintele se războiesc.
* Când omul a ieșit din găoacea Naturii, de atunci a început să-și taie creanga de sub picioare.
* Când scriitorii tac, penițele lucrează.
* Când se întâlnesc doi berbeci, se împung. Vor să afle care-i mai breaz.
* Când se unesc două singurătăți – se naște iubirea (prietenia).
* Când vede bani, uită de politețe.
* Când zeii s-au dus, fotoliile au fost ocupate de drăcușori. Până în ziua de azi.
* Cândva maimuța s-a transformat în om, iar acum - omul se maimuțește.
* Capodoperele nu îmbătrânesc.
* Caracterul națiunii în folclor se reflectă.
* Caracterul omului de luna nașterii depinde.
* Carieristul: s-ar angaja în serviciu, dar fotoliul e de piatră.
* Cartea – elixir pentru suflet.
* Cartea – far care a luminat (și luminează) omenirea.
* Cartea – hrană spirituală a oamenilor și hrană materială a șoarecilor (cariilor).
* Cartea – regina Cunoștințelor.
* Cartea – spiritul scriitorului.
* Cartea – tezaurul de cunoștințe al omenirii.
* Cartea bună are zi de naștere. De moarte – niciodată.
* Cartea bună magnet are. Cititori atrage.
* Cartea bună-i ca un părinte.
* Cartea e cel mai bun profesor.
* Cartea conservează trecutul, iar filmul îl reînvie.
* Cartea e ca o femeie. Se dedă aceluia, care o dorește.
* Cartea e cel mai bun prieten. Nu te trădează.
* Cartea e darnică. Însă niciodată nu sărăcește.
* Cartea e o conservă. Ca s-o guști, trebuie s-o deschizi.
* Cartea e un izvor de cunoștințe, din care lumea mereu își potolește setea spirituală.
* Cartea este sufletul scriitorului.
* Cartea este umbra realității.
* Cartea plată pentru lectură nu cere.
* Cartea proastă și-n coperte frumoase nu-i întrebată.
* Cărți rare – pietre scumpe.
* Cărțile – odraslele scriitorului.
* Cărțile fără cititor sunt moarte.
* Cărți bune sunt puține, că și talente nu-s prea multe.
* Cărțile – trepte spre lumină, scară spre stele.
* Cărțile încuiate în dulap se aseamănă cu persoanele ținute sub arest.
* Cărțile nu se vând la cântar.
* Cărțile sunt depozitele gândurilor.
* Cărțile sunt nemuritoare.
* Cărțile-s ca oamenii. Cu unele te împrietenești, iar cu altele ba.
* Casa părintească – cuibușor de nostalgii.
* Căsătoria îți ia timp și nervi, în schimb îți lasă urmași.
* Casele se aseamănă cu oamenii. Unele – mari, altele – mici; unele frumoase, altele urâte.
* Cât n-ar învăța omul, tot una nedesăvârșit moare.
* Câți oameni, atâtea caractere.
* Câteodată gândurile se joacă cu tine de-a ascunselea.
* Câți oameni, atâtea păreri.
* Câți traducători, atâtea variante.
* Ce e mai dulce-n lume? Iubirea.
* Ce se obține din greu – preț are.
* Cea mai mare nebunie a oamenilor – războiul.
* Cea mai periculoasă fiară – omul. Pe timp de război.
* Cea mai valoroasă hârtie - bancnota. Fără ea nu faci nici un pas.
* Cei ce în viață se adâncesc, mai greu trăiesc.
* Cei ce se grăbesc, îl caută pe dracu și-l găsesc!
* Ce-i trebuie omului? Sănătate și pace, dar restul - se face.
* Ce-i viața? Naștere și moarte, râset și plânset, întâlniri și despărțiri.
* Cei mai frumoși sunt copiii, în brațele Mamei.
* Cel ce fumează, își arde banii și anii.
* Cel ce se prețuiește mult pe sine, este disprețuit de alții.
* Cenzura nu piere. E veșnic vie și se simte bine în orice regim.
* Cercetând trecutul – vedem viitorul.
* Chelia nu influențează asupra minții, dar strică fizionomia.
* Cimitirul – locașul morților.
* Cine are - risipește, cine n-are – adună.
* Cine fumează, își arde banii și anii.
* Cine se consideră buricul pământului, n-are priză la mulțime.
* Cine se scoală cu noaptea-n cap, mai repede flămânzește.
* Cine seamănă grâu, culege pâine, iar cel ce seamănă cuvinte, culege cultură.
* Cine știe carte, are parte… de ochelari.
* Cine se scoală mai devreme, ocupă postul vacant la birjă.
* Cine stă – ruginește, cine muncește – lucește.
* Cine știe carte are patru ochi, iar cine navighează prin Internet are Ochi de ciclop: cunoaște toată lumea.
* Cine ucide frica din sine, învinge.
* Citește ce au scris înaintașii, să nu te repeți.
* Cititorul – criticul scriitorului.
* Clădirea e compusă din cărămizi, iar limba – din cuvinte. Frumusețea depinde de măiestria zidarului.
* Computer performant cu o capacitate nelimitată de gigabaiți – Homo sapiens.
* Condiția țânțarului către armăsar: dacă-ți tai coada, amici ne facem.
* Conducătorii aprind războiul, iar plebeii cu sângele lor îl sting.
* Conservatismul frânează progresul.
* Contra morții nimeni nu are asigurare.
* Coperta cărții se aseamănă cu zidurile protectoare ale cetății. Una-i tare, alta-i slabă.
* Copiii – xerocopiile părinților.
* Copiii îmbătrânesc părinții, dar întineresc buneii.
* Copiii-s ca aluatul din care părinții, dacă au cap, pot face din el bucate bune, și nu bune bucățele.
* Copilul - matur se visează, iar adultul - copil se vrea.
* Copilul ca maimuțoiul, repetă apucăturile părintelui.
* Copilul educat de lup devine lup, iar cel înfiat de nerod – nerod se face.
* Copilul îi maimuțărește pe cei vârstnici.
* Copilul țipă. Mintea mai pe urmă vine.
* Corpul poți să-l vinzi pe bani, dar sănătatea nici pe munți de aur n-o cumperi.
* Creația geniului – izvor de apă cristalină pentru cei setoși.
* Creatorii Naturii – Materia și Timpul.
* Creatorul opiniei publice – televizorul.
* Creierul – computer personal, generator de gânduri.
* Creierul – fabrică de gânduri.
* Creierul scleroză are, iar hârtia ba.
* Criticul a murit. Scriitorul a rămas.
* Criticul pe spinarea scriitorului trăiește
* Cruce pe cer – rachetă în zbor.
* Crucea este silueta omului.
* Cu bani cucerești o lume întreagă.
* Cu bani în buzunare simți mai sigur pământul sub picioare.
* Cu cât mai mult înveți, cu atât mai mult te convingi că știi prea puțin.
* Cu cât vocabularul omului e mai variat, cu atât spiritul lui e mai bogat.
* Cu bani cumperi totul. În afară de demnitate.
* Cu limba și cu bani, faci prieteni și dușmani.
* Cu Moartea nu faci prietenie.
* Cu o singură cărămidă nu construiești o casă și cu un cuvânt nu creezi o operă.
* Cucoșul cântă, găina cârâie. Când trebuie și când nu.
* Cultura poporului în transportul urban se vede.
* Cunoașterea de la curiozitate începe.
* Cupa Științei de savanții lumii mereu e umplută.
* Curățenia orașului de numărul tomberoanelor depinde.
* Curcubeul – drapelul Pământului.
* Cuvântul e mai tăios decât spada.
* Cuvântul scris rămâne, iar vorba se duce cu vântul.
* Cuvântul spus la mânie nu-l mai pui în teacă.
* Cuvântul în limba mamei, auzit prin străini, preț n-are.
* Cuvântul tipărit are greutate mai mare decât cel (ne)scris.
* Cuvântul uneori e mai dureros decât glontele. Te poate vindeca sau nimici.
* Cuvântul vindecă mai iute decât pastila.
* Cuvintele – gloanțele limbii.
* Cuvintele – mărgăritarele Limbii.
* Cuvintele au aripi.
* Cuvintele ca aurul - nu ruginesc.
* Cuvintele ca și cărămizile. Din același material poți construi un palat și o cocioabă.
* Cuvintele des utilizate în clișee se prefac.
* Cuvintele dintr-o operă ne spun mai multe decât cele din dicționar.
* Cuvintele semănate de scriitor pe hârtie încolțesc și dau rod în inima cititorului.
* Cuvintele incrustate în metal ruginesc, cele săpate în piatră se macină. Rămân doar cele tipărite în carte.
* Cuvintele sunt haina Limbii.
* Cuvintele sunt ostașii Limbii.
* Cuvintele-s ca aluatul. Faci ce vrei din ele.

D

* Dacă ai bani, jumătate din vise sunt împlinite.
* Dacă ai cunoaște viața în prealabil, n-ar fi interesant să trăiești.
* Dacă ar exista o limbă pe Pământ, ar fi mai puține neînțelegeri între națiuni (!?)
* Dacă ar fi fost o limbă pe Pământ omenirea demult cucerea Cerul (trăia în Rai).
* Dacă astăzi ar învia din morți vreun primitiv, nu l-ar speria omul contemporan, ci tehnica lui.
* Dacă burta n-ar cere demâncare, omul nici nu s-ar opinti muncind.
* Dacă capu-i umplut cu pleavă, limba-i vulgară.
* Dacă dai – (n)ai!
* Dacă esența vieții este lupta, atunci nu aștepta liniște și pace de la ea.
* Dacă este ac, s-a găsi și cojoc.
* Dacă globalizarea va stârpi violența, nu-s contra.
* Dacă la lucru-i șef, acasă soția i-i popă!
* Dacă lupului nu-i place iarba, nu-i vina poetului...
* Dacă n-ai aripi, degeaba dai din mâini.
* Dacă n-ai cap, vai de pălărie!
* Dacă n-ai figură, ți-o face transportul urban - în orele de vârf.
* Dacă n-ai șapte ani de acasă, degeaba faci studii universitare.
* Dacă n-ai susținere, degeaba te zvârcolești.
* Dacă n-ar fi mediocrități, nici n-am bănui că există talente.
* Dacă nu adaogi pe parcursul vieții în Cupa Cunoașterii, ea se evaporă.
* Dacă nu dai din coate, viața te calcă pe coadă.
* Dacă nu muncești, nici Muza nu te inspiră (ajută).
* Dacă nu poți învârti viața, ea te învârte.
* Dacă nu pui maladia la punct, te bagă ea în spital (mormânt).
* Dacă nu se inventa roata, azi nu erau limuzine.
* Dacă oamenii n-ar muri, pe Pământ n-ar fi loc pentru nou născuți.
* Dacă oamenii s-ar gândi mereu la moarte, poate ar fi mai buni.
* Dacă omenirii i s-ar lua cărțile, ar sălbătăci.
* Dacă omul ar avea două vieți, în a doua n-ar comite atâtea greșeli.
* Dacă omul ar trăi mai mult, poate s-ar coace la minte.
* Dacă s-ar vinde, cea mai mare coadă ar fi după… minte.
* Dacă omul ar trăi veșnic, s-ar sătura de veșnicie. Așa că-i bine cum este. Creatorul n-a greșit cu nimic.
* Dacă pe Pământ ar fi nimicite toate cărțile, omenirea s-ar trezi în beznă.
* Dacă toți ar munci, n-ar avea cine pune bețe în roți.
* Dacă toți ar scrie bine, criticii ar fi șomeri (ar muri de foame).
* Dacă viața ar fi o clepsidră, ai mai întoarce-o de câteva ori.
* Dacă vrei să devii original, ieși din clișeu.
* Dacă vrei să faci ceva, fă. Că altcineva pentru tine n-o să facă.
* Dacă vrei să știi, nu te rușina să întrebi.
* Dacă vrei să te întorci la origini, du-te… la papuași.
* Dacă vrei, răstorni și munții.
* Dați-i moare, că moare!
* De când a apărut roata, de atunci se pun bețe în ea.
* De ce alerg? Viața mă calcă din urmă pe călcâie.
* De la invenție până la implementare lung drum este.
* De la vorbă până la faptă este o cale destul de lungă.
* De lucru fuge ca dracul de tămâie, iar la salariu zboară ca musca la miere.
* De moarte nu scapi nici la capătul lumii.
* De multe ori parcă alergi degeaba. Apoi această alergătură vine pe neașteptate cu răsplată.
* De soartă nu fugi nici la capătul pământului.
* Decât să muncești pe degeaba, mai bine stai degeaba.
* Demnitatea nu se vinde și nici nu se cumpără.
* Democrația de azi adie a junglă.
* Democrație adevărată cu oameni proști nu faci.
* Democrația necenzurată la haos duce.
* Denumirea orașului Focșani provine de la „foc” și „ani”.
* Deprinderea bună face parale și economisește timp.
* Deseori aceleași idei apar concomitent la diferiți oameni, deoarece mediul e identic.
* Deseori în societate nu depinde cine ești, depinde ce post deții.
* Deseori în viață nu depinde de virtuțile pe care le ai, ci de fotoliul în care stai.
* Deseori o maximă conține mai multă înțelepciune decât un roman.
* Deseori un individ muncitor face mai mult decât o personalitate talentată, dar leneșă din fire.
* Deșertarea deșertăciunilor de la depărtări de ani se vede.
* Despre anotimpuri: Primăvara-i o mireasă, Vara-i o gravidă, Toamna-i o mamă cu prunci în brațe, Iarna-i o baborniță singuratică.
* Despre un lector: umblă cu știința în geantă.
* Despre un scriitor contemporan: are gânduri clasice.
* Deșteptul poate s-o facă pe prostul, dar nu viceversa.
* Deviza Vieții: „Mai puțină vorbă și mai multă acțiune!”
* Diavolul e părintele banului.
* Dicționarul e tot același roman artistic, însă cuvintele sunt nelalocul lor.
* Din fraze mici izvorăsc gânduri mari.
* Din proverbele: „Graba strică treaba” și „Lucrul lăsat de azi pe mâine baltă rămâne” trebuie să alegem media.
* Dinți de minte au și cei proști.
* Dispoziția omului și de timp depinde.
* Doctor în științe poți deveni, dar Om – ba.
* Distanța de la naștere până la moarte este cea de la Pământ la Cer.
* Doi se ceartă, al treilea jăratic aruncă.
* Doi se ceartă, iar al treilea dă sfaturi din partea forțelor pacificatoare.
* Dorul – setea spiritului.
* Dorul de Patrie departe de casă - te roade.
* Dorul de Patrie printre străini te macină.
* Dragoste fără ecou – iubire răstignită.
* Dragostea de muncă și ambiția – cheia succesului.
* Dragostea durează nouă luni de zile. Apoi apar problemele.
* Dragostea e izvorul Vieții.
* Dragostea e o diaree. Când te apucă - greu te lasă.
* Dragostea n-are nevoie de tălmaci.
* Dragostea nu se cerșește la colț de stradă. Se vinde…
* Dragostea rațiune n-are. Sentimentele prevalează.
* Dragostea răbdare, mângâiere cere.
* Dragostea se înfiripă din poli opuși.
* Dragostea te orbește, ca Soarele.
* Drumul bun e aglomerat, iar cel cu gropi e înjurat și ocolit de toți.
* Drumul e călcat de toți în picioare, dar „autoritatea” nicidecum nu-i pot știrbi.
* După cum cântă păstorul, așa dansează poporul.
* După cum casa nu se făurește dintr-o cărămidă, așa și opera nu se creează dintr-un singur cuvânt.
* După cum fructele de pe pom nu sunt la fel, așa și copiii în familie.
* După cum ospătarii din aceleași produse
fac mâncăruri diferite, așa și scriitorii –
din aceleași cuvinte creează diverse opere. Unele comestibile, altele – ba.
* După o zi de muncă și Soarele se duce la hodină.

E

* E ușor a promite și mai greu a face.
* Egoismul ca trăsătură de caracter e programat de Natură. Pentru autoconservare!
* Egoismul leac nu are – e un viciu din născare.
* Egoismul pe om îl salvează.
* El cuc, ea – cucoană.
* Elixirul vieții – banul.
* Epigramiști avem destui, dar epigrame – mai puține.
* Există oameni care n-au conținut, dar au formă. Sunt și de acei care n-au formă, dar au conținut. Dar mai puțini sunt cei care au și conținut, și formă.


F

* Familia-i un car tras de soți, iar copilul e mânzul fără de griji, care zburdă alături.
* Fantezia omului margini n-are.
* Fără ambiție și muncă nu obții nimic în pungă.
* Fără copii casa-i pustie. Ca în Sahara.
* Fără bani ca fără aer.
* Fără ordine e dezordine.
* Fără Patrie omu-i orfan.
* Fără talent nu faci literatură. Numai onorariu și… maculatură.
* Farmacia vinde sănătate pe bani, iar Natura ți-o dă gratis.
* Farul Omenirii - Lumina lui Dumnezeu, Biblia.
* Fata asta are picioare. Parcă celelalte nu au!
* Fața orașului – cartea de vizită a locatarilor.
* Femeia ca o pisică. Cine o mângâie, aceluia-i toarce.
* Femeia fără bărbat e un câmp nesemănat.
* Femeia e ținta bărbatului.
* Femeia-i albina (furnica) societății.
* Femeia frumoasă e ca o floare. Are mulți admiratori.
* Femeia frumoasă nu numai soțului îi aparține.
* Femeia și bărbatul – cutie cu chibrituri. Se aprind la prima atingere.
* Femeia-i ca trandafirul… cu ghimpi.
* Femeia-i ca umbra. Alergi după ea, fuge de tine, iar dacă fugi de ea – se ține scai.
* Femeia-i mai darnică decât bărbatul.
* Femeile sunt ca cetățile. Însă nu toate cad la primul asalt.
* Fiara domesticită uită de origini.
* Fiecare cu neajunsurile sale.
* Fiecare cu stil(o)ul său.
* Fiecare face ceea ce poate, și cum îl duce capul.
* Fiecare generație e o treaptă zidită în scara Cerului.
* Fiecare generație își clădește un Turn Babel al său - cu o treaptă mai aproape de stele.
* Fiecare generație lasă câte o filă în Istoria Omenirii.
* Fiecare generație s-a considerat și se consideră „buricul pământului”, deoarece stă cocoțată pe osemintele celor precedente.
* Fiecare înțelege viața după cum îl duce bos(tan)ul.
* Fiecare își trăiește viața așa cum îl duce capul.
* Fiecare om (generație) e o cărămidă clădită în edificiul omenirii.
* Fiecare om descoperă lumea de la naștere și până la moarte.
* Fiecare om diferă de ceilalți, deoarece capetele nu sunt standarde.
* Fiecare om e fierar al sorții sale. Cel priceput lovește cu ciocanul în țintă, iar nepriceputul – peste degete.
* Fiecare om cu universul lui... de cunoștințe.
* Fiecare om e zeu, dar nu oricine e atotputernic.
* Fiecare om este o excepție și există în lume numai într-un singur exemplar.
* Fiecare om învață la Universitatea Vieții.
* Fiecare om își trăiește viața în felul său.
* Fiecare operă poartă pecetea Timpului în care a fost creată.
* Fiecare propoziție are punctul ei de sprijin.
* Fiecare vârstă e frumoasă în felul ei.
* Fiecare vede lumea din punctul său de vedere, deoarece ne aflăm în puncte diferite.
* Fiecare vede lumea prin vizorul său. Pentru unii podeaua e pod, iar pentru alții invers – la casele cu etaj.
* Fii și sever, și blând. Ambele calități prind bine la momentul potrivit.
* Flămându-i mai rău decât sătulul. Face scandal (revoluție).
* Florile nu se vând la kilogram.
* Flămândul gândește mai rațional decât cel sătul.
* Forța domină în lume, nu slăbiciunea.
* Forța motrice a omului – speranța.
* Fotografia – umbra omului.
* Frigul la lucru te pune, iar căldura – la somn. De aceea Nordul e mai dezvoltat decât Sudul.
* Frumusețea edificiului depinde de măiestria zidarului.
* Frumusețea limbii depinde de măiestria vorbitorului.
* Frumusețea reginei a adumbrit coroana regelui.
* Frumusețea trece, bunătatea rămâne.
* Frumusețea vieții constă în diversitatea ei.
* Frunzele dansează, înainte de moarte.

G

* Galaxiile – ghirlande pe Pomul Universului.
* Gândul bine frământat e ca o pâine caldă.
* Gândul dispare, cartea rămâne.
* Gândul bun la nevoie îi este cuiva o povață.
* Gândul ca un sugaci nu-ți dă pace. Þipă, până nu-l înregistrezi pe hârtie.
* Gândul este material. Se transmite de la om la om.
* Gânduri nepublicate – boabe nesemănate.
* Gânduri să fie, că hârtie găsești.
* Gândurile originale se nasc în capetele cu nimburi (aureolate).
* Gândurile sunt ca fructele - verzi și coapte. Unii le marinează, până se înnegresc.
* Gândurile, ideile vin lecturând.
* Gazeta ca peștele, de la coadă se „mănâncă”.
* Gazeta e ca pâinea, bună - când e proaspătă.
* Gazeta e oglinda zilei, fila de mâine a Istoriei.
* Generațiile pe Pământ se perindă ca anotimpurile. Unele vin, altele se duc.
* Geniul ca Soarele luminează oamenii.
* Geniul ca Soarele, pe toți îi orbește.
* Geniul diferă de un simplu muritor.
Opera lui continuă să lucreze și după moarte.
* Geniul încalecă Pegasul, iar mediocrul - măgarul.
* Geniul lasă urme pe pânza vremii.
* Geniul moarte n-are.
* Geniul se stinge, dar opera lui luminează.
* Geniul sosie n-are.
* Geniul trăiește o viață. Opera lui – o veșnicie.
* Globalizarea distruge hotarele, iar sectarismul le instalează.
* Globalizarea e privatizarea, schengenizarea plus internetizarea întregii lumi.
* Globalizarea scoate sârma ghimpată de pe fața Pământului și o dă la fier vechi.
* Gloata fără lider e ca o turmă fără păstor.
* Globalizarea deschide hotarele (și) pentru toți nebunii.
* Globul pământesc pe umărul Femeii se ține.
* Gloria de la fapte vine.
* Gospodarul de la poartă se cunoaște.
* Grăbește-te să trăiești.
* Granița pe om în cușcă îl ține.
* Grâul se alege de neghină. Astfel ar trebui selectați și oamenii, ca să avem o societate sănătoasă.
* Greșeala este observată de câțiva, erata – de toți.
* Greșeala mai bine se observă de la distanță.
* Greșeala tot învățător este.
* Gura n-are zi de odihnă.

H

* Haina evidențiază caracterul.
* Hârtia ieftină păstrează gânduri scumpe.
* Harul vine trudind în sudoarea frunții.
* Harul ți-l dă Dumnezeu, dar Munca - îl scoate în lume.
* Harul vine trudind în sudoarea frunții.
* Homo interneticus, mereu cu nasul în monitor.
* Hotarele sunt marcate pe harta lumii cu roșu, deoarece mult sânge s-a vărsat pentru fiecare țară în parte.
* Hoții de la conducere nu permit să vină sus oameni cinstiți, altminteri ei n-o să poată fura.

I

* Icoana lumii contemporane – televizorul.
* Icoana și cartea – la cel mai de vază loc se pune.
* Idee apărută în orele de vârf, pentru uzina constructoare de mașini: caroseria transportului public din gumilastic s-o faceți. Să încapă toți pasagerii.
* Ideea apare ca fulgerul pe cer.
* Ideea apare ca un fulger. Dacă n-o fixezi, dispare fără urmă.
* Ideile, ca păsările, dacă nu le prinzi – zboară.
* Ignorați moartea, ca să trăiți în liniște.
* Imaginea învie pagina.
* Inamicul numărul unu al poporului (omului) este maladia și nicidecum semenii de altă națiune.
* Incendiul se stinge cu apă, iar războiul - cu sânge.
* Individul e trecător, omenirea – veșnică.
* Inelele de căsătorie – cătușe pe sufletul soților.
* Internetul - cea mai performantă sursă de informație.
* Invenția este copilul timpului.
* Invențiile de viață sunt dictate.
* Invențiile mici nasc pe cele mari.
* Invidia – boala incurabilă a mediocrului.
* Invidia întotdeauna pășește în urma talentului.
* Invidia macină omul.
* Istoria este oglinda omenirii.
* Istoria este un pod între prezent și trecut.
* Istoricul e naratorul Trecutului, iar filozoful – profetul Viitorului.
* Iubire cu sila nu se face.
* Iubirea ca focul se aprinde.
* Iubirea înflorește și dă roade, ca pomul.
* Iubirea a început de la Adam… și Eva.
* Iubirea vârstă n-are.

Î

* Îmbrăcată în alb, iarna: femeie… frigidă.
* Îmi pare rău de viață. De moarte nu mă tem.
* Împărăția Morții (morților) – cimitirul.
* În construcție cărămizile sunt identice, iar edificiile – diferite. Astfel se întâmplă și în literatură. Cuvintele sunt aceleași, dar operele – ba.
* În drum spre Dumnezeu te mănâncă sfinții, iar spre Olimp - criticii.
* În educație ca și în bucate trebuie să pui în doze anumite și zăhărelul, și piperul.
* În fiecare om există două forțe opuse: îngerul și diavolul. Depinde cine dirijează cu el. Dacă este slab de fire – e prăpădit.
* În junglă: o maimuță citea cartea „Proveniența omului”.
* În junglă ca în societate - cei mici rămân în umbră.
* În lume nimic nu se numără mai des decât banii.
* În matematică, odată cu schimbarea termenilor suma nu se schimbă, iar în limbă, schimbând cuvintele, obținem alt conținut.
* În numele lui Dumnezeu s-au făcut multe porcării în lume.
* În oala acoperită muștele nu cad.
* În școală se studiază noul când el deja se învechește.
* În vechime oamenii descopereau continentele Terrei, iar acum – hăul Universului.
* În veșnică datorie față de părinți – copiii.
* În www.poezie.ro intră (vine) cine vrea, dar rămâne… cine poate.
* În ziua de Paști oamenii sunt mai frumoși și mai curați la suflet.
* Îndrăgostiții n-au nevoie de mentori (sfetnici).
* Înjosea subalternii. Nu știa de efectul bumerangului.
* Înmulțirea populației pe Terra a contribuit la apariția diverselor limbi.
* Însurătoarea încărunțește omul.
* Îți dă un ou ca apoi să-ți ia un bou.
* Îți face un bine. Apoi pentru el îți scoate ochii.
* Îți trebuie o clipă să te îndrăgostești și o viață să nu fii liber (să fii rob al dragostei).

L

* La carul globalizării - Lebăda, Racul și Știuca. Toți trag în direcții diferite, iar carul stă pe loc, ca în fabulă.
* La beție limba n-are frâu.
* La nevoie omul prinde la minte.
* La Putere se avântă nulitatea, să-și umple golul... material.
* La Putere stă cocoțată viclenia, ignoranța, minciuna.
* La serviciu șef, acasă subaltern.
* La sesiune studentul colectează autografe de la profesori.
* Lada/chivotul televizorului agresori naște.
* Legea junglei – dacă ai forță, mintea e în plus.
* Legea mârșăviei – când vrei să nu dai ochii cu el, atunci îți iese în cale.
* Legile – frâu pe capul omului.
* Legile umane nu pot schimba Legile Naturii (Legea Junglei).
* Lenea îmbătrânește omul.
* Lenea pe om inventator îl face.
* Lexicul e aluatul Limbii.
* Limba – prietenul (și trădătorul!) rațiunii.
* Limba de Timp e periată.
* Limba face război și pace.
* Limba se curăță de arhaisme ca marea de spumă.
* Limuzina – sicriu pe roate.
* Lingura e căutată la masă, iar umbrela pe timp de ploaie.
* Lingura la masă-i poftită
* Liniște nici în mormânt n-ai. Acolo viermii te mănâncă.
* Liniștea sufletească aduce sănătate, neliniștea – maladii.
* Literatura cimentează națiunea.
* Literatura și Sculptura – două arte mari. Una se creează cu penița, iar alta – cu bărdița (dalta).
* Literatura e diversă, deoarece și scriitorii nu-s la fel.
* Literele sunt cărămizile cuvântului (limbii).
* Literele/cuvintele - ca elementele chimice. Din ele faci diverse reacții. Cu bulbuci… și fără.
* Lucrul bun vorbește de la sine.
* Lucrul făcut de tine îl apreciezi că merită un preț dublu.
* Lucrului pierdut îi simți prețul.
* Lucrurile făcute din inimă au răsunet.
* Lumânarea arde, până nu se stinge. Așa și omul.
* Lumânarea plânge. Știe că moare.
* Lumea-i diversă. Toți de o teapă nu pot fi.
* Lumea e diversă, iar la nevoie găsești și oameni buni.
* Lumea e pestriță la minte și îmbrăcăminte.
* Lumea la monumente se închină. Genii (icoane) vii nu există.
* Lumea e mare, dar oameni buni sunt puțini.
* Lumea nu prinde la minte, deoarece copilul la naștere-i verde, iar când omul se coace – vine moartea după el.
* Lumea nu se schimbă ca moda. E mereu aceeași.
* Lumea vie e războinică.
* Lumina nimerind pe Pământ materie se face.
* Luna – felinar în bezna nopții.
* Luna și Soarele lucrează în două schimburi.
* Lupta Binelui cu Răul spre progres duce.
* Lupta cu tiranii capăt n-are.
* Lupta dintre vechi și nou progresează lumea.

M

* Mafioții scumpesc produsele ca să țină omul muncitor mereu în genunchi.
* Mai încet, că nu vin chinezii…
* Mai puține vorbe și mai multe fapte.
* Mai bine să fii o zi vultur, decât un veac târâtoare.
* Mai întâi a fost Cuvântul (planul) Zeului. Apoi aterizarea lui… Adam și Eva.
* Mama noastră cea de toate zilele – Natura.
* Mama și tata – zeii copiilor.
* Mămăliga și fasolea – bombele “atomice” ale moldoveanului.
* Mămăligari din toată lumea, uniți-vă!
* Mânca litere. Nu era canibal.
* Măria Sa Aurul este stăpânul Lumii.
* Mărul Evei în păcat te bagă.
* Mass-media - manipulatorul Lumii.
* Materia când arde, în lumină se transformă.
* Materia și Timpul – un cuplu veșnic, nedespărțit.
* Materia-i eternă, iar omul – trecător.
* Materialismul pe oameni hapsâni îi face.
* Maxima ca mărgăritarul. Dacă-i tăinuită – nu-i vezi lucoarea.
* Maxima – pastilă pentru suflet.
* Maximele – hrană/energie spirituală.
* Medalia două fețe are. Iar omul – mai multe.
* Melcul este o ființă casnică. Niciodată nu pleacă de acasă.
* Melcul tot timpul stă închis în casă.
* Melodia bună mintea relaxează.
* Mereu cu nasul în calculator – Homo Computers.
* Mergi în pas cu viața. Altminteri, rămâi corigent.
* Mersul Timpului nu depinde de măiestria ceasornicarului.
* Minte ca să ai – mereu lectură să-i dai.
* Mintea umană are o bună calitate - uitarea, unica salvare de stres.
* Mintea ca un sportiv are nevoie de antrenament, hrană materială, spirituală și relaxare.
* Mișcarea e viață. Repaosul e moarte.
* Misiunea omului pe Pământ este distrugerea lui… treptată.
* Moartea – groparul Vieții.
* Moartea - sanitarul Naturii.
* Moartea (Creatorul!) pe bătrâni îi elimină din circuitul vieții. Prea multe știu.
* Moartea ca un hoț îl paște pe cel slab la orice colț de stradă.
* Moartea ca un spion, îl urmărește pe om o viață întreagă.
* Moartea e invincibilă.
* Moartea e o nouă naștere.
* Moartea nu ia în considerare rangul.
* Moartea nu merge la compromisuri.
* Moartea umblă prin lume fără vize.
* Moartea vine pe rând la fiecare, fără invitație.
* Moda este o maimuțăreală a oamenilor.
* Moda nouă a fost cândva veche.
* Moda se schimbă mai repede decât lumea.
* Moda se schimbă, iar oamenii ba.
* Moda trece, femeia rămâne… neschimbătoare.
* Monumentele se ridică nu pentru cei decedați, ci pentru urmași.
* Motorul progresului - concurența.
* Mult vorbește, dar nimic nu spune.
* Multe se fac prin cunoștințe și mai puțin – prin cunoștință de carte.
* Multe se spun și puține se fac.
* Mulți luptă pentru a obține gradul științific de doctor și mai puțini – de titlul de Om cu literă mare.
* Mulți oameni nu mor din cauza bolii, ci a stresului. Mențineți echilibrul psihologic, garantul sănătății.
* Mulțumește-i Naturii că exiști pe fața lumii.
* Mulți văd, puțini observă.
* Munca a transformat maimuța în om, dar păzea - să nu ajungem cai de tracțiune.
* Munca îl face pe om zeu.
* Munții din pântecele Terrei au ieșit.
* Mutarea acelor ceasornicului cu o oră înainte sau înapoi contribuie la economisirea energiei electrice și la pierderea sănătății.
* Muzica – limbă universală care n-are nevoie de translatori.
* Muzica sentimentele dirijează.

N

* N-ar fi interesantă viața, dacă toți ar fi la fel.
* N-are rost să-i spui prostului pe nume.
* Nasul omului înfumurat sparge cerul.
* Naționalitățile-s ca florile. Sunt felurite.
* Natura a creat omul, iar dânsul a inventat pe capul ei și al lui bomba atomică.
* Natura de legile umane nu depinde.
* Natura e cel mai mare inventator.
* Natura este țesută dintr-o gamă variată de culori.
* Natura naște, iar Moartea distruge.
* Natura și-a cusut veșminte pentru toate anotimpurile și le schimbă în dependență de sezon.
* Natura tace și face.
* Natura-i selecționerul lumii.
* Nemulțumirea spre progres duce.
* Nervi de fier au numai roboții.
* Nevoia la lucru te pune.
* Nevoia pe individ (cu cap) Om îl face.
* Nevoia pe om sprinter îl face.
* Niciodată nu-i târziu să te naști. De lucru vei avea oricând.
* Nimeni n-a văzut lup erbivor și oaie carnivoră.
* Nimeni nu poate pune bețe-n Roata… Vremii.
* Nimicind tradițiile, îți tai rădăcinile.
* Noaptea-i soră cu Moartea.
* Norii – albe corăbii în oceanul ceresc.
* Nou născutul – o filă albă. Ce vor scrie pe ea părinții, profesorii, viața, Eul - aceea va fi.
* Nu alegeți la conducere pe cei proști, că o să vă ducă țara de râpă.
* Nu aruncați cu pietre în stele, să nu vă cadă vreuna în cap.
* Nu așteptați mană cerească. Ea cade o dată la două mii de ani.
* (Nu) Căutați Atlantida. Ea s-a scufundat… în Oceanul Atlantic.
* Nu căutați fericirea la capătul lumii. Ea-i în preajmă.
* Nu ceda în fața invidiei că ea asta și așteaptă.
* Nu confundați coada cu capul.
* Nu citea cărți, să nu se (molipsească) inspire de la alții și să nu-l învinuiască lumea că-i plagiator.
* Nu există Timp fără Materie și Materie fără Timp.
* Nu faceți din femei bărbați - n-o să aveți urmași.
* Nu goniți timpul, că el fuge și singur.
* Nu la toți li-e bine în același timp.
* Nu lăsa viața s-o trăiești de azi pe mâine că baltă rămâne.
* Nu mi-ar trebui bani, dacă alții nu mi i-ar cere.
* Nu noi ucidem Timpul, ci el ne omoară.
* Nu numai mintea geniului, dar și cea a copilului naște gânduri originale.
* Nu numai oamenii schimbă cărțile, dar și cărțile schimbă oamenii.
* Nu numai oamenii, dar și vrăbiile în oraș sunt obraznice.
* Nu orice om cu mintea lui trăiește.
* Nu numai persoana, dar și imaginea uneori te înșeală.
* Nu orice start bun aduce în final performanțe.
* Nu ospătarul aleargă după cel flămând,
ci invers – ultimu-i în căutarea hranei
* Nu păstra lucrurile, păstrează sănătatea.
* Nu poți cuprinde necuprinsul, dar măcar încearcă.
* Nu poți fi bun pentru toți sau bun cu toți.
* Nu promite, dar fă.
* Nu pune în viață punct acolo, unde se cere virgula.
* Nu râde de bătrâni că te așteaptă aceeași soartă.
* Nu se dă totul după merit.
* Nu semănați violența de la micul ecran,
că o să culegeți răul în lumea mare.
* Nu sta, că rugina te mănâncă.
* Nu te teme de Moarte. Râde în fața ei,
că ea piere de acolo unde apare râsul.
* Nu sunt ateu. Cred în astronautul Dumnezeu.
* Nu Timpul trece, ci noi ne trecem.
* Nu ține gândul încătușat. Dă-i libertate, să zboare ca albina. Din floare în floare.
* Nu ține memoria încătușată, dă-i gândului frâu liber.
* Nu toate florile sunt frumoase.
* Nu toate legile sunt juste.
* Nu tot ce se mănâncă – zboară.
* Nu tot ce se tipărește se citește.
* Nu tot ce se vorbește se înfăptuiește.
* Nu tot ce-i frumos, este bun.
* Nu trăiești după manuale. Viața te învață.
* Nu tu îi dictezi vieții, ci ea îți dictează.
* Nu vă mirați de miracolul Naturii, deoarece ea și pe om l-a creat.
* Nucul e bătut toamna cu bâta. Pentru roada sa.
* Nu-i destul să-i fii copilului tată, trebuie să-i fii și prieten.
* Nu-i greu să faci rău. E greu să faci bine. De aceea lumea-i plină de rele (răutăți).
* Nu-i pădure fără… ciuperci.
* Nu-i tot una - să mănânci din farfurie sau din treucă. Diferența-i mare.
* Numai moartea nu face deosebire între ranguri.
* Numai Moartea și păsările trec liber, fără vize, toate vămile lumii.
* Numai nou născuții n-au păcate.
* Numai un mitocan poate ignora Adevărul.
* Numai un popor cult are mândrie națională.

O

* O operă de artă influențează mai puternic individul, decât realitatea, la care el deseori nu reacționează.
* Oameni – diferite măști și manechine.
* Oameni răi și buni au fost și vor fi, cât va exista lumea.
* Oameni identici nu-s.
* Oameni, ocrotiți Natura, mama voastră cea de toate zilele!
* Oamenii – rob(oț)ii Timpului.
* Oamenii – umbre pe pânza vremii.
* Oamenii (din limuzine) se grăbesc… spre moarte.
* Oamenii au soartă diferită, dar același sfârșit.
* Oamenii calcă Pământul în picioare și vor ca acesta să nu se revolte (să nu se cutremure de povara lor).
* Oamenii care pălăvrăgesc, puțin gândesc.
* Oamenii îmbătrânesc și mor. Dar sunt copii care mor și nu ajung la bătrânețe. Ei rămân în memoria celor vii ca niște îngeri.
* Oamenii în vârstă sunt piese lucrătoare în mașinăria societății, iar copiii – cele de rezervă.
* Oamenii la oraș ca pomii în pădure - densitatea-i mare.
* Ochii reflectă caracterul.
* Oamenii lumii vechi au descoperit lumea nouă. Tot pe capul lor.
* Oamenii se altoiesc ca pomii. Numai că prin sex.
* Oamenii sunt diferiți. Mai puțini - talentați, iar mulți – proști ca noaptea.
* Odată cu creșterea mentalității se reduce natalitatea.
* Omenirea (in)conștient în hău se duce.
* Omenirea a progresat datorită limbii.
* Omenirea are nevoie de icoane.
* Omenirea are o vârstă de sute de mii de ani și tot nu a prins la minte. Dar tu vrei s-o aibă un sărman boschetar.
* Omenirea deseori de proști e condusă.
* Omenirea din inerție spre hău ține calea. N-are cine-i schimba macazul.
* Omenirea parcurge calea de dezvoltare de la om primitiv - la zeu-astronaut.
* Omenirea e datoare geniilor pentru progres.
* Omenirea pe Pomul Cunoașterii se ridică spre stele.
* Omu-i ca o mașină. Are nevoie de apă și combustibil.
* Omu-i ca o piesă. Ori stă, ori lucrează – totuna se uzează.
* Omu-i ca pomul. Dacă îi smulgi rădăcinile – tânjește (se usucă).
* Omu-i ca sămânța. Depinde în ce sol cade.
* Omu-i copilul Naturii și nicidecum regele ei.
* Omu-i etern, deoarece e zămislit din materie divină.
* Omul – materie umblătoare, lut viu.
* Omul – ostaș al vieții.
* Omul – sclavul Timpului.
* Omul are inimă, iar Þara – capitală.
* Omul bețiv în pahar se îneacă.
* Omul bătrân și pomul uscat o mai duc... până la prima furtună.
* Omul ca pomul, de mediu depinde.
* Omul ca pomul. E măcinat de timp și cari (boli).
* Omul ca Soarele răsare și se stinge. Cu o mică excepție: a doua zi nu-l mai vezi pe mapamond.
* Omul ca spicul. Cel plin - cu capul plecat, cel pustiu – cu musteața-n nori.
* Omul când pierde fericirea, atunci îi simte lipsa.
* Omul crescut în afară de societate animal devine.
* Omul cu cât mai puțin știe, mai liniștit trăiește.
* Omul cu speranța trăiește. Cu ea se duce și în mormânt.
* Omul de la Măria Sa Natura învață.
* Omul de sine însuși nu poate fugi nici la capătul lumii.
* Omul deștept pe greșelile prostului învață.
* Omul din lut provine și în lut se duce.
* Omul din mizerie hoț devine.
* Omul duce anii în spinare.
* Omul după (mutră) fizionomie se cunoaște.
* Omul după fapte se prețuiește.
* Omul după scris se cunoaște.
* Omul după vorbe se cunoaște.
* Omul e ca o carte. Sunt cărți interesante și neinteresante. Cele interesante își găsesc mulți prieteni, deoarece din ele poți lua multe lucruri bune. Iar cărțile neinteresante n-au prieteni… Așa se întâmplă și cu oamenii.
* Omul e mărginit, iar divinitatea capăt n-are.
* Omul e programat din născare, dar depinde și de mediul în care nimerește.
* Omul e robul burții.
* Omul e robul lucrurilor.
* Omul este impotent… în fața Timpului (Morții).
* Omul este o pietricică, iar poporul - un munte/monolit.
* Omul este puiul Naturii.
* Omul face reacții. Când se ceartă.
* Omul face umbră, iar Soarele ba.
* Omul fără bani rob este.
* Omul fără Dumnezeu este pustiu la suflet.
* Omul fără ideal e ca o luntre fără vâslași.
* Omul fără Patrie orfan este.
* Omul fără scopuri își irosește zilele cu fleacuri. Uită că n-are două vieți.
* Omul fără societate e o nulitate.
* Omul guraliv macină vorbe goale, ce prăfuiesc ochii interlocutorului.
* Omul haina-și schimbă, dar năravul ba.
* Omul ideal se aseamănă cu orizontul. Și unul, și altul sunt vizibili numai de la distanță. Când te apropii de el, rămâi doar cu iluzia.
* Omul în fața Timpului cedează.
* Omul în pântecul casei locuiește.
* Omul își caută rostul o viață întreagă. Unii îl găsesc, iar alții ba.
* Omul la bine egoist devine.
* Omul la bine uită de rele.
* Omul la sânul Terrei se hrănește.
* Omul leneș ruginește, iar cel muncitor – lucește.
* Omul luptă pentru fericire. Unul o obține pe-o clipă, iar altul – pe-o viață.
* Omul moare, cuvântul trăiește.
* Omul moare, dar Soarele a doua zi răsare pentru alții.
* Omul modern de computer e înlănțuit.
* Omul muncește – Pământul rodește.
* Omul neoriginal este o plombagină.
* Omul n-a provenit de la maimuță. A coborât de pe Marte.
* Omul nici la capătul lumii nu-și schimbă năravul.
* Omul nu poate evita moartea, dar poate să-i îndepărteze hotarele.
* Omul pe Pământ e ca la gazdă.
* Omul pe Terra după agresivitate asemănare n-are.
* Omul plânge ca să se răcorească. Și Natura face același lucru - când plouă.
* Omul prinde rădăcini acolo, unde-i bine. Dar necontenit îl roade dorul de Patrie.
* Omul recunoaște deseori adevărul când el este de partea lui.
* Omul sănătos luminează ca un soare.
* Omul se prețuiește nu după povara anilor, ci după povara faptelor.
* Omul și pomul spre lumină tinde.
* Omul sub melodia Timpului dansează.
* Omul se hrănește cu mâna, iar pomul –
cu rădăcina.
* Omul se simte nemuritor, deoarece lutul Creatorului etern este.
* Omul și animalul trăiesc după legile Naturii. Însă omul mai poate juca și teatru. Cu mască.
* Omul talentat creează, iar cel netalentat violează… Muza.
* Omul talentat diferă de cel netalentat doar cu spiritul. Unu-i plin, altu-i gol.
* Omul trăiește cât poate da din coate.
* Omul viu dar inactiv cu mortul se aseamănă.
* Omule, nu mai bate (grăbi) caii. Admiră viața, că finișul deloc nu-i amuzant.
* Omului mustrat urechea îi arde.
* Operele literare reflectă realitatea, epoca în care a trăit scriitorul. Niciodată nu se va mai repeta epoca lui Tolstoi și Dostoievski, Eminescu și Creangă, nici operele lor. Vor fi alte realități, alți scriitori și alte opere. Va fi ce n-a mai fost. Va fi ceva nou.
* Opera sinceră interes trezește.
* Opera de artă e admirată, iar realitatea – deseori ignorată (neobservată).
* Orașul bani mănâncă.
* Orice început e anevoios.
* Orice invenție ca o floare, la timpul ei apare.
* Orice văzător vede, dar nu orișicare observă.
* Originalitatea atrage, clișeul – respinge.
* Ornicul se oprește, iar Timpul ba.

P

* Paharul mic neplăceri mari face.
* Pământu-i o prisacă: fiecare țară – stup cu albine, matcă și… trântori.
* Pământul – leagănul omenirii.
* Pământul – un electron al Universului.
* Pământul are inele, ca pomul. Vârsta lui o putem determina numărându-le.
* Pământul ca o mamă – pe toți îi satură.
* Pământul crește de la Soare, ca fructul.
* Pământul de boala Parkinson suferă. De aici și cutremurele.
* Pământul e o filă, iar omul e creionul care lasă urme, bune și rele.
* Pământul e o minge, iar omul e fotbalistul care din greșeală, poate să-l scoată din orbită.
* Pământul hrănește omul, iar omul – Pământul.
* Pământul îmbătrânind, la burtă prinde. Ca omul.
* Pământul rodește pentru oameni.
* Pământul se învârtește. De aceea unii au amețeli.
* Pământul se mai scutură din când în când de povara oamenilor - în timpul cutremurului.
* Pământul și omul mereu muncesc unul pentru altul.
* Pământul nu pe balene, ci pe femei
se ține.
* Paradox: bărbații nu se uită la cap, doar la picioare. Apoi dau vina pe femei, că-s proaste.
* Paradox: cu cât te apropii de orizont, cu atâta și el se depărtează de tine.
* Paradox: câinele bun se consideră cel rău, iar cel bun – rău. Nu-i ca la oameni.
* Paradox: religia luptă împotriva științei, care cândva fusese o legătură dintre zei și oameni. Pe parcurs treptele acestei scări au putrezit.
* Părerea ta despre tine însuți e greșită. Ia-o în considerare pe a celora din jur. N-o ignora. Obiectul privit dintr-o parte se vede mai bine.
* Părinții trăiesc pentru copii. Iar copiii – pentru copiile lor.
* Păstrează sănătatea și onoarea din tinerețe, ca să le ai și la bătrânețe.
* Pasărea în colivie, ca omul în țara în care hotarul cu sârmă ghimpată-i împrejmuit.
* Pasărea rămasă de cârd piere. O papă vulpea.
* Păzește-te de aproapele tău, că de dușman te ferești și singur.
* Pe cel deștept capul îl hrănește, iar pe cel prost – picioarele.
* Pe longevivi moartea îi uită, deoarece fiind mereu ocupați, n-au timp să se gândească la ea… ca să vină pe capul lor.
* Pe omul cuminte și Dumnezeu îl protejează.
* Pentru a naște, trebuie să fii gravidă.
* Pentru că adevăr grăia, l-au atestat… nebun.
* Pentru crainic gândesc alții.
* Picăturile de ploaie – lacrimile Naturii.
* Picăturile sparg piatra, dar ploaia ba.
* Planeta moare când vulcanii se sting.
* Planetele – insule în oceanul Universului.
* Planetele se înmulțesc ca amebele.
* Planetele – puii Soarelui.
* Plusul și minusul, frigul și căldura - doi rivali care ciclic și reciproc cedează podiumul.
* Poeții – privighetorile lumii.
* Poezia fără titlu-i ca omul fără nume.
* Poezia-i muzică ușoară, iar proza – clasică.
* Polițist la domiciliu – nevasta.
* Pomii mor în picioare.
* Pomul lăudat de hoți e prădat.
* Poporul e ca mulțimea de nisip în ocean, iar talentele sunt mărgăritarele găsite în el.
* Poporul e ca un munte. Nu-l clintești din loc, dacă-i monolit. Iar dacă-l dezbini– poți să-l împrăștii în toată lumea.
* Posturile mari strică oamenii.
* Poți medita numai în singurătate.
* Poți să ai stea în frunte, dar dacă n-ai pile, degeaba te vânzolești.
* Poți să fii putred de bogat și să nu fii fericit. Dar poți fi fericit fără nici un leuț în buzunar.
* Povara anilor încovoaie omul.
* Prețuiți poeții în timpul vieții. Și nu după moarte.
* Prietenul omului – munca. Ea îl hrănește și material, și spiritual.
* Prietenul și inamicul omului – Timpul.
* Primăvara Terra-i mireasă, iar Toamna - mamă cu prunci în brațe.
* Primul inventator a fost Dumnezeu. El a brevetat cuplul Adam și Eva.
* Prin muncă se afirmă talentul.
* Prin tăcere tot spui ceva.
* Privește viața de sus în jos și nu viceversa, c-o să-i vezi goliciunea.
* Prizonierul limbii - guralivul.
* Produsul bun n-are nevoie de publicitate.
* Proverbele – hrană pentru minte.
* Profesorul seamănă, iar elevul culege.
* Profesorul ca făclia, aprinde spiritele discipolilor.
* Progresul tehnic avansează societatea, dar nu modifică spiritul uman.
* Prometeu a dăruit oamenilor focul, dar a uitat să le dea și instrucțiunea.
* Prostul cu fudulia vrea să-și ridice ratingul.
* Punctul isprăvește (încheie) opera.
* Puterea e în unire, nu în dezbinare.
* Puțini oameni gândesc, majoritatea sunt manipulați.

R

* Rachetele cosmice – scară la ceruri (la Dumnezeu).
* Rachiul – apă cu draci.
* Rai pe Pământ nu putem face, deoarece religiile (limbile) ne dezbină.
* Raiul este pe pământ, dar omul muritor nu-și dă seama de acest fapt.
* Rațiunea dirijează sentimentele și invers.
* Rațiunea trupul dirijează.
* Răul și Binele – frați vitregi.
* Râurile sunt venele Pământului.
* Războaiele se nasc din lăcomie.
* Războiul – bătaie organizată.
* Războiul ca o ciumă - bântuie din țară-n țară.
* Războiul cu jertfe (sânge) se hrănește.
* Regele regilor și al oamenilor - Timpul.
* Roata Vieții ori tu o învârți, ori ea te învârte.
* Romanul era îmbibat cu apă, iar cititorul murea de sete.
* Roua – lacrima ierbii.
* Roua dimineții – lacrimile nopții.
* Rugăciunea – odă Zeului.

S

* Sămânța Vieții divinitatea în lut a ascuns-o.
* Sănătatea-i pe malul mării. Du-te și ia-o.
* Săracul are dreptate numai în Rai.
* Savanții sunt ca albinele. Culeg nectar de pe flori și fac miere pentru alții.
* Scânteia Fanteziei a aprins făclia Științei.
* Scopul e măreț până la realizare. După aceea își pierde farmecul (interesul).
* Scrie, când ai ce spune altora.
* Scriitorii – dascălii societății.
* Scriitorii au creat munți de cărți. Cititorii au de unde alege.
* Scriitorii mediocri i-au născut pe… critici.
* Scriitorii sunt ca stelele. Nu toți strălucesc la fel.
* Scriitorul – bucătarul cititorului.
* Scriitorul - hipnotizorul cititorului.
* Scriitorul brăzdează hârtia ca țăranul glia.
* Scriitorul ca pomul - dă roadă (spirituală) culegătorului.
* Scriitorul de viață-i fecundat. Apoi naște… o carte.
* Scriitorul ca un clopotar mânuiește strunele Limbii, trezind spiritele la lupta Vieții.
* Scriitorul este evaluat după moarte.
* Scriitorul făurește opera, iar opera creează admiratori.
* Scriitorul macină, iar cititorul (Timpul) vântură (cerne).
* Scriitorul seamănă, iar cititorul culege.
* Scriitorul talentat cu inima creează.
* Se lăuda norul c-a întunecat Soarele.
* Secolul dezvoltă omul și invers, omul contribuie la progresul secolului.
* Secolul vitezei jertfe cere.
* Secretara – fața șefului.
* Sedimentul tulbură apa, dar când se așează, iese în vileag.
* Semiadevărul – fratele minciunii.
* Semiadevărul – sămânța răului.
* Semn de coacere la minte, 99 la sută – chelia.
* Senini ca cerul… ochii copilului.
* Sfătuiește-te cu nevasta, dar procedează invers și vei câștiga.
* Sinceritatea ridică autoritatea, dar divulgă secretul.
* Singurătatea din închisoare e ucigătoare.
* Soarele cu sila nu-l ții pe cer.
* Soarele e cel mai mare vraci.
* Soarele întunecă stelele, iar geniul umbrește mediocritățile.
* Soarele luminează oamenilor, iar Luna – îndrăgostiților.
* Soarele nu cere taxe pentru energie.
* Soarta cântecului de interpret depinde.
* Soarta de caracter depinde, dar și de întâmplare.
* Soarta omului nu depinde de diploma de studii.
* Societatea-i o mașină, iar oamenii – piesele ei.
* Societatea actuală e mai superioară decât cele precedente, fiindcă fundamentul ei este
Tezaurul de cunoștințe acumulat de Omenire
de la începuturi și până în prezent.
* Societatea nouă o îngroapă pe cea veche.
* Sorțile sunt diferite, iar sfârșitul – la fel.
* Soțul e chiriașul soției. Dacă nu-i convine, îl trimite în… deplasare (la dracu!).
* Specialitatea-i ca amanta. Fiecare și-o alege după plac.
* Speranța – talismanul Vieții.
* Spiritul omului din tezaurul națiunii (lumii) se alimentează.
* Stâlpul – punctul de sprijin al bețivului.
* Statul – car cu proști, tras de plebei.
* Stilistica începe de la sinonimie.
* Studiați Limba Chineză. Viitorul aparține Zidului din hieroglife, care va înconjura/proteja lumea.
* Studiem trecutul ca să vedem viitorul.
* Subalternii se rotesc în jurul șefului ca planetele (sateliții) în jurul Soarelui.
* Suicidul – capitulare în fața Vieții.
* Sunt diferite națiuni, dar Dumnezeu
e unul.
* Sunt femei-bărbați și bărbați-femei.

Ș

* Șefia strică omenia.
* Și albinele au trântori.
* Și animalele gândesc. Dar nu vorbesc… omenește.
* Și animalele se iubesc.
* Și banii aduc fericire (sănătate). Dacă îi ai.
* Și banii strică oamenii.
* Și banul îți ridică dispoziția. Dacă-l ai.
* Și clasicii au fost contemporani. Însă nu toți scriitorii contemporani vor deveni clasici.
* Și cuvintele hipnotizează.
* Și cuvintele mor.
* Și din pietricele mici construiești o casă mare.
* Și ghetele au limbă.
* Și idealul e subiectiv.
* Și ideile se învechesc.
* Și învingătorii sunt judecați.
* Și mașinile se sărută… în accidente.
* Și Natura îl pedepsește pe om.
* Și Natura sălbătăcește. Dacă nu-i îngrijită.
* Și Norul s-a întunecat la față când a acoperit Soarele.
* Și ochii împușcă, mai ales ai celor îndrăgostiți.
* Și om pe om molipsește cu deprinderi, bune sau rele.
* Și oamenii mari se nasc mici.
* Și Pământul își ia concediu – Iarna.
* Și Pământul se bronzează la Soare.
* Și Pământul ține cu moda. Zilnic își schimbă culoarea hainei.
* Și pomii tind spre lumină.
* Și regele plânge de scârbă, când regina îl înșeală.
* Și Roata Vieții scârțâie, dacă n-o ungi la timp.
* Și scriitorul naște opera - când e gravid.
* Și Soarele e umbrit de nori, dar nu pe-o veșnicie.
* Și societatea trăiește după legile Junglei, numai că ele-s mai camuflate (mascate).
* Și stelele mor.
* Și valorile se devalorizează.
* Știu doar aceea că nu știu nimic. Mai știu că niciodată n-o să pot cuprinde necuprinsul. Dar încercarea vină n-are.
* Știința – cel mai valoros Tezaur acumulat de Omenire.
* Și-a luat pseudo… nimb.

T

* Tableta longevității – liniștea sufletească.
* Talentele se aseamănă cu mărgăritarele. Trebuie să speli tone de nisip, până dai de o perlă.
* Talentul vine la om muncind.
* Tehnica progresează, dar spiritul rămâne același.
* Televizorul – fereastră în lume (oglinda lumii).
* Teoria fără Practică e stearpă.
* Teoria veche e greu de înlocuit cu una nouă, deoarece vechiul rădăcini adânci are.
* Teoriile noi cu greu trec hotarele conservatismului.
* Terra e casa ta, omule. Deci, fii stăpân în ea și nu furul ei.
* Terra-i o farfurie zburătoare, iar oamenii – pasagerii ei.
* Terra-i un furnicar. Oamenii – furnicile ei.
* Textul lipsit de semne de punctuație se aseamănă cu traseul fără semne de circulație.
* Tezaurul Limbii de popor depinde.
* Timp găsești, dorință să fie.
* Timpul – pasărea Рhоеniх/molia-Covorului-zburător-al Vieții.
* Timpul – perpetuum mobile, moară ce macină materia, prefăcând viii în morți și morții în vii.
* Timpul – regele regilor.
* Timpul - rugina Materiei.
* Timpul adevăr grăiește.
* Timpul aleargă, iar oamenii se țin scai de el.
* Timpul ca apa, mereu în mișcare.
* Timpul ca un coafor, dar gratuit îți vopsește (înălbește) pleata.
* Timpul ca un tanc. Pe toți îi strivește.
* Timpul cerne adevărul de pleavă.
* Timpul curge în defavoarea omului.
* Timpul curge, Materia se macină (rămâne).
* Timpul e cel mai mare călău. Pe toți îi pune la punct.
* Timpul e regele Naturii (Materiei).
* Timpul îl învârte pe om ca titirezul.
* Timpul lecuiește rănile. Dar nu pe toate.
* Timpul mișcă roata Istoriei.
* Timpul n-are frână.
* Timpul naște și Timpul distruge.
* Timpul pe om îl șterge de pe fața Pământului (de pe tabla Vieții) și face loc pentru alții.
* Timpul progresează oamenii. Dar nu pe toți.
* Timpul șterge zâmbetul de pe fața omului.
* Timpul trece, Viața continuă.
* Timpul zboară, ceasornicul rămâne.
* Tinerețea e de aur. Bătrânețea – de argint.
* Tinerețea e un mânz zburdalnic, iar bătrânețea - car împovărat, urcând cu greu culmile Vieții.
* Tinerii vin, bătrânii se duc.
* Tinerii vorbesc de viitor, iar bătrânii – de trecut.
* Toate drumurile duc la cimitir.
* Toate drumurile duc spre moarte.
* Toate femeile sunt la fel.
* Toate lucrurile au vremea lor.
* Tot bătrânul a fost tânăr, dar nu tot tânărul va ajunge bătrân. De ce? Din cauza vitezei.
* Tot ce-i viu egoist este.
* Tot farmecul Naturii (Universului) constă în mișcare.
* Tot omu-i materialist: este zămislit din aceeași materie, același lut.
* Tot priceputu-i pățit.
* Tot șeful, dacă n-are cap, burtă are.
* Toți dăm cu oiștea în gard, dar nu în același.
* Toți greșesc. Și regii, și plebeii. Dar una și aceeași greșeală are consecințe diverse asupra Omenirii/Istoriei.
* Toți oamenii râd și plâng în aceeași limbă.
* Totul se vinde. Numai minte nicăieri nu găsești în vânzare.
* Totul trebuie făcut la timpul său, deoarece ce poți face în tinerețe nu poți face la bătrânețe și invers.
* Trăncănea din limbă la toate obiectele, dar amuți la orele de Limbă maternă.
* Traducerea, cât de bună ar fi – diferă de original.
* Trăim cum putem, dar nu cum vrem.
* Trandafirul de toți este admirat, deși are ghimpi.
* Tranzistorul – carte vorbitoare.
* Trecătorul se ferește de mâța neagră care-i iese în cale, iar șoferul – de pietonii nedisciplinați.
* Trecutul, Istoria este mama învățăturii.
* Trenul Omenirii spre hău duce.
* Troleibuzele – caretele veacului XX.
* Tronul împăratului niciodată nu-i vacant.

Þ

* Þara împrejmuită cu sârmă ghimpată este o mare închisoare cu santinele la hotare.
* Þăranul – servitorul gliei.
* Þăranul îmbătrânește mai repede decât orășeanul.

U

* Umbra omului – fotografia.
* Un bețiv privea cerul înstelat: câtă tărie are!..
* Un singur și același lucru e negat de unii și-i acceptat de alții.
* Un om beat e mai rău decât un nebun.
* Un savant poate să-l înțeleagă pe un necărturar. Dar nu viceversa.
* Un sfat bun de eșecuri te ferește.
* Un tablou în muzeu e admirat (cu plată) de mulți vizitatori, iar același tablou din natură (gratuit) e neobservat de majoritate.
* Una se vorbește, alta se face.
* Unde nu-i talent, nici Muza nu-ți ajută.
* Unele cărți îți dau minte, iar altele îți fură timpul.
* Unele cărți sunt ca vinul. Cu cât mai mult se învechesc, cu atât mai mult se prețuiesc.
* Unele își schimbă coafura, dar năravul ba.
* Unele teorii sunt ca bombele. Ca să nu sperii lumea, ele trebuie să aibă efect întârziat.
* Unii ard, alții fumegă.
* Unii creează, alții distrug.
* Unii au Universitatea terminată numai pe hârtie și nu în scăfârlie.
* Unii dacă nu-i fac cuiva rău ziua, nu pot dormi liniștit noaptea.
* Unii deseori își schimbă locul de muncă, alții – soțiile.
* Unii din cuvântări se hrănesc.
* Unii își caută rostul lor o viață întreagă, deoarece posturile bune sunt deja ocupate de alții.
* Unii lucrează, alții controlează.
* Unii luptă pentru dreptate numai atunci, când sunt convinși că ea va fi de partea lor.
* Unii oameni pe Pământ sunt ca viermii din măr.
* Unii oameni se aseamănă cu titirezul. Sunt porniți de alții și se mișcă din inerție.
* Unii părinți sunt robi ai copiilor.
* Unii pe cărări întortocheate ajung la drumul mare.
* Unii scriitori au scris ceea ce le-a dictat secolul în care au trăit, iar alții – au dictat secolelor!
* Unii prind la minte, alții – la burtă.
* Unii și ziua umblă cu gânduri negre.
* Unii sunt prețuiți în timpul vieții. Alții – după moarte.
* Unii trag sapa, iar alții - chiulul.
* Unii trag, iar alții rag (țin hățurile).
* Unii vorbesc mult, dar nu spun nimic.
* Universitatea nu te învață a scrie, ci îți dă cunoștințe. A scrie trebuie să înveți singur, prin exerciții zilnice.
* Universul e Dumnezeu. Nimeni nu-l poate vedea. Este uriaș.
* Universu-i un carusel în veșnică mișcare.
* Universul – lan de floarea-soarelui.
* Universul – cel mai veritabil coniac cu miriade de stele.
* Universul e infinit. De aceea și nu-l putem cuprinde.
* Unul face, altul desface.
* Unul rodește în tinerețe, altul – la bătrânețe.

V

* Vaca-i proastă, dar dă lapte.
* Valsul frunzelor – striptisul pomilor.
* Vechiul cu noul nu se împacă. Mereu se războiesc.
* Vestul e mai răsărit ca Estul.
* Viața are nevoie de oameni puternici. Cei slabi sunt călcați de ea în picioare.
* Viața de n-ar fi complicată, demult era refăcută de filozofi.
* Viața dictează gramatica.
* Viața din societate e ca și cea din junglă.
* Viața e ca un târg. Unii vin, alții se duc.
* Viața din întâmplări e țesută.
* Viața e un maraton - de la start
la finiș.
* Viața din dragoste răsare.
* Viața e ca roua dimineții. A fost și nu-i. Repede se evaporă.
* Viața e un ocean, iar omul - o luntre în valuri.
* Viața e un pocal, din care beai și nu te saturi nici chiar atunci, când termini
ultima picătură.
* Viața face omul din semn de exclamare (!) semn de interogare (?).
* Viața fără Dragoste e pustie.
* Viață fără ero(r)i nu există.
* Viața fără probleme nu te lasă.
* Viața fiecărui om e o ciornă. S-o scrie pe curat nu poate nimeni.
* Viața fiecărui om este o carte nescrisă.
* Viața în colectiv ferește individul
de pieire.
* Viața intră în poezie, iar poezia – în viață.
* Viața îți dă multe și îți ia totul.
* Viața merge. Dacă dai din coate.
* Viața nu-i așa cum vrei tu, ci cum ea vrea.
* Viața omului – cutie de chibrituri. Fiecare chibrit aprins e o zi trăită. Unii o golesc repede, pe negândite, iar alții – își mai întind plăcerea.
* Viața omului – fulg de nea. Cade de la înălțime. În gol.
* Viața omului - mult zbucium pentru nimic.
* Viața omului - spectacol pus în scenă într-o singură regie.
* Viața omului – un ghem de ață. Unu-i mare, altu-i mic.
* Viața omului din amintiri este țesută.
* Viața omului e ca sămânța. Depinde în ce sol cade.
* Viața omului e de o singură folosință, ca prezervativul. A doua oară n-o mai poți utiliza.
* Viața omului e în ghearele Morții.
* Viața omului e interesantă când
e variată.
* Viața omului nu se repetă precum Soarele a doua zi pe cer.
* Viața omului se începe cu țipete și se termină cu bocete.
* Viața omului trece repede, ca un vis bun sau rău.
* Viața râde, Moartea plânge.
* Viața și Moartea în veșnică încleștare. În final învinge năluca.
* Viața trece, Cuvântul rămâne.
* Viața trece, pietrele funerare rămân.
* Viața-i ca ața. Se rupe atunci când nu dorești.
* Viața-i ca o Carte. Nu toți o citesc până la capăt.
* Viața-i ca un chibrit: s-a aprins, a ars și s-a stins.
* Viața-i ca un film vizionat o singură
dată.
* Viața-i o cascadă. Cade de la înălțime.
* Viața-i ca un fulger. A luminat o clipă cerul și a dispărut.
* Viața-i ca un pocal de vin. Unii savurează strop cu strop, iar alții îl golesc dintr-o înghițitură.
* Viața-i interesantă, deoarece zilele trăite nu sunt identice.
* Viața-i o enigmă, ca Universul.
* Viața-i o goană nebună după bani.
* Viața-i o lumânare: se aprinde, arde și moare.
* Viața-i o luptă, pentru a-ți zdruncina sănătatea.
* Viața-i o luptă. Dacă n-ar fi concurenți, n-am progresa.
* Viața-i o țigară. N-o poți fuma de două ori.
* Viața-i primară, iar arta – secundară. Însă ultima are mai mulți admiratori.
* Viața-i țesută din întrebări și răspunsuri.
* Viața-i scumpă. Dacă ar fi ieftină, n-am prețui-o.
* Viața-i scurtă. Grăbește-te s-o trăiești azi! Mâine poate fi târziu…
* Viața-i un carusel, mereu în mișcare.
* Viața-i un dans – de la răsărit la asfințit.
* Viața-i un desiș prin care omul își face drum cu securea, spre lumină.
* Viața-i un ocean furtunos, mereu
în valuri.
* Viața-i un ring – unii luptă, alții privesc.
* Viitorul se făurește astăzi. Nu ratați ocazia.
* Violența de la micul ecran a molipsit o lume mare.
* Viteza e soră cu Moartea.
* Viteza reduce distanța, dar deseori curmă Viața.
* Vocabularul muzicii – numai 7 note muzicale. Dar câte melodii faci din ele!..
* Vorbă multă – bogăția “Telecom”-ului.
* Vorbește multe, prin fraze scurte.
* Vorba unui militar: prin greutăți - la stele… de general.
* Vrabia mălai visează, iar flămândul - ajutor umanitar.
* Vulcanii – motoarele planetei.

Z

* Zâmbetul (Epigrama) va salva Lumea.
* Zebrele – cai în tricouri marinărești.
* Zeii s-au dus. Creația a rămas.
* Zeii se reîntorc pe Pământ peste fiecare 5 mii de ani. Regret că nu voi fi printre cei ce îi vor întâmpina cu pâine și sare pe solii multașteptați ai Universului.
* Zgârcitul găsește limbaj comun cu banul.
* Ziarele de azi – filele Istoriei de mâine.
* Ziarul e oglinda zilei.
* Zicătorile uneori se contrazic, deoarece viața-i o contrazicere.
* Zilele albe uită de cele negre.
* Zilele, ca ziarele în colecție. Se așează una peste alta, gârbovindu-te.
* Ziua frumoasă – ca pâinea albă pe masă.
* Ziua – alb pe negru, noaptea – negru pe alb.
* Ziua cu Soare inimi luminează.



.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!