Înconjurată de o mare tare sărată , cu nuanțe violete ,pe satelitul Galimede exista o insulă care se numea Palevra. De secole această insulă era locuită de triburi de oameni creoli la ten și de oameni albi. Nu prea se împăcau între ei pentru că exista din secolele trecute ideea absurdă că tribul celor albi erau dotați de la natură cu materie cenușie mai multă decât semenii lor. În ultimul deceniul, nordul insulei era locuit de triburile creolilor conduși de Musa ,iar sudul de tribul oamenilor albi conduși de Metan. Insula avea o linie bine păzită între nord și sud și nimeni nu îndrăznea să calce această graniță. Comandantul Metan le ținea mereu câte o cuvântare la sfârșitul lunii și aștepta să vadă reacțiile celor care îl aduseseră în fruntea acestui trib. Ajutorul lui Metan tânărul Levion îl avertiza uneori:
- În putrefacție se pare că este al tău geniu, de conducător cu suflet de oțel. Mereu îți lauzi a ta virtute, credința, mintea ta luminată , dar mai ales capul chel. Te crezi un zeu ce nu vrea să coboare la acești muritori cu fețe triste. Aroganța ta produce uneori stupoare, visele supușilor tăi merg uneori aiurea pe mai multe piste.
Metan nu asculta pe nimeni pentru că era convins că ideile și toate ordinele date supușilor lui sunt geniale.
El îl lămurea scurt pe ajutorul lui:
-Eu sunt în sudul insulei acestea un mare suveran. În lumea aceasta plină de nisip și ură și aerul din jur ce îl respiri, te poate sufoca, te poate trăda, îți poate deveni aprig dușman. Sunt tare încântat de aeroportul meu cu deltaplane. Vom survola toată insula chiar săptămâna următoare. Vom detecta cu precizie toate persoanele ce ne sunt dușmane. Îi vom smulge pe creoli din furia oarbă alimentată de o imensă ură. Noi reprezentăm o forță în insula Palevra. Iubim loialitatea, credința și anulăm din start acuma greva.
În nordul insulei, Musa comandantul tribului de creoli le spunea răspicat la fiecare întrunire supușilor săi:
- Să fiți luptători pentru generațiile viitoare. Nu trebuie să fim călcați în picioare de nimeni și de nimic. Să avem unire în credință și mult caracter, asta eu vă spun. Nu trebuie să avem fețele triste și ne trebuie un creier bun. În zona noastră nu trebuie să existe nici o bârfă. Nordul insulei se pare că este iar spionat. Pentru nimic în lume eu nu voi fi o marionetă, vom trimite în sud acum un delegat. Noi în nord avem petrol, gaze și chiar minereu. Nu știe de asta nimeni, decât eu și Dumnezeu.
Sluga lui Musa, soldatul Moha îi dădu imediat raportul:
-Ieri dimineață am văzut un deltaplan care survola cerul acesta al nostrul. Ce avem noi un secret se pare că nu mai este. Au venit albii cu deltaplanul și ne-au spionat câteva creste. Viața nostră ne este controlată de sute de ani stăpâne. Forța este cea care dictează. Totul este incertitudine, pentru noi nu mai există "măine"
În conflictul dintre cele două triburi existente pe insulă au intervenit și locuitorii de pe alte insule. Rezultatul a fost unul ca într-o poveste de groază. Pe un morman de gunoi nu mai rămăsese decât un cățel care avea lipit pe o urechiușă o etichetă pe care scria:
M-A PÃRÃSIT ȘI SPERANÞA.