L-am luat la bani mărunți pe T. M. L. (Timpul Meu Liber). Am ajuns la concluzia că n-am ce să mă fac cu el. Nu are habar și nicio legătură cu Summit-ul N. A. T. O., pot să spun că nu poate garanta securitatea invitaților de rang înalt de niciun fel. Mi-a zis că trebuie "să mituim" în stânga și-n dreapta. Auzi la el! Așadar, securitatea era la pământ într-un moment foarte important.
L-am contactat urgent pe B. D. (Bratu Daniel, alias Daedalus), care e specialist și supercalificat în trasul aeronauticii de coadă, pentru că nu are mâțe.
- E "tot" la pământ, da' e peste teroriști se pare, mi-a zis B. D., alias Daedalus.
- Adică plutește în aer?
- Da, îi sufocă pe anti-globaliști.
- B. D. ajută-mă. Ajută-mă cu patru, cu șase, cu șapte cu câte mâini ai, că uite: unu la mână coloanele de mașini sunt atât de mari și de lungi, încât și dacă ești orb le vezi.
- Hm, coloanele de avioane sunt mai mari. Punem din astea.
- Doi la mână, invitații de marcă urcă și coboară numai pe partea din dreapta-spate a mașinii care-i transportă, așa că oricine poate anticipa cu precizie de 100% locul, poziția și identitatea persoanei importante.
- Perfect! Cel puțin din punctul ăsta de vedere, nu încălcăm protocolul.
- Trei la mână...
- Au și mașini "în două câte două uși", înțelegi?
- Reiau, trei: covorașul ăla e fix, ăla pe care calcă fiecare persoană importantă, adică ținta e mai mult decât sigură.
- Trebuia să fie zburător, le-am zis!
- Covorul trebuie să fie unul "inteligent", să gliseze lateral, stânga-dreapta și față-spate, sau puneți-l pe un postament turnant, eventual să facă și sus-jos, huța-huța, sau ca o tiribombă conform unui program. Să-i punem un chipp!
- Le-am spus să pună unul care să determine covorul să se strângă instant, cu tot cu invitatul important.
- Patru, toate mșinile au steaguri. Asta înseamnă că dacă are pică cineva pe unul, știe că ăla este numai reperând culorile steagului de pe mașină.
- Le-am zis să și le schimbe între ei, în fiecare dimineață, la ruletă.
- Cinci, când merg mașinile vezi bine al cărei țări e steagul, dar când stau, dacă culorile sunt aceleași, chiar dacă sunt dispuse orizontal sau vertical, nu îți mai poți da seama, așa încât poate fi confundat unul pe care are pică teroristul cu un invitat fără pică.
- Am spus să nu fie tratați invitații la grămadă. Deci...
- Șase, în clipa în care vin delegații în autobuze, ăia de coboară o iau la goană și se înghesuie să intre pe o singură ușă, fixă și aia, precum ideile lor.
- Rabatabilă, am zis.
- Trebuia să fie făcute niște uși ca lumea, maaaaaaaaaaaaaari de tot, glisante, care să-i înghită pe toți cei 80 de oameni odată, atâția câți ies din autobuz.
- Mi-au spus că au inventat bodyguardu' care trece prin ziduri.
- Nu, nici vorbă, de fapt sunt doi, unul stă de o parte a zidului, ălălalt de partea cealaltă, numai că ăla de afară se dă cu un spray de culoarea peretelui.
- Eah, și când se ciocnesc fac poc/poc de să sperie tot Nato-ul. În fine, că dupe... râd cu toții, creștinește, e altceva. Hă-hă-hă, așa fac.
- Adică e ca atunci când se ciocnesc paharele, adică e normal?
- Normal, de lut!
- Și eu mă bucur când am deaface cu activități din astea, de securitate a paharelor.
- E un poc de la dopurile de șampanie pe care le țin ăștia în urechi.
- Și trebuie să-i ciocnești și să-i bei, ca să nu se strice gustul băuturii?
- Dacă-i bei înainte, se ciocnește cu vinu' roșu apoi, așa e obiceiul.
- Dar cu ăia care nu sunt creștini ce facem, că ăia nu beau "băuturi bețive"? Uite cum alimentăm terorismul!
- Scuze...
- Și șapte, fără scuze, că nu e momentul, schimbați urgent geamurile mașinilor de protocol. Am înțeles că de groase ce sunt, au 15 cm., nici nu pot fi deschise. Dacă are vreunul rău de mașină, cum îi asigurăm securitatea?