agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1579 .



Manifest îmbuteliat
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [alchimina ]

2005-12-02  |     | 



"Cel care e singur în el însuși este însoțit."
Nichita Stănescu



Prietene, vreau să vorbim de la om la om, iată ce sper că-i poezia.

Azi poate ne-am privit întîmplător, fiecare cautînd dușmănos o umbră de speranță pe chipul celuilalt. Și expresia neutră, compusă cu atîta grijă, ni s-a veștejit pe față. Azi poate ne-am zîmbit chiar, dar zîmbetul, ca o sfială neînțeleasă, ne-a rănit fără folos obrazul.

Ne persecută aceeași vină rușinoasă: pe frate, pe mamă, copilul, sîngele care trece prin noi, in depărtări alungîndu-i, încă-i mai caută.

Prietene, luptăm în aceeași tranșee - lîncezim mereu în linia întîi. Și viața mea-i amară și-i stearpă, și-n asta, ca și tine, nu recunosc vreun eroism. Cu capul pe aceeași pușcă ruginită, în somn ne-alină totuși nostalgii.

Aproapele meu, tu care totdeauna ești atît de departe, doar în aceste cuvinte te pot îmbrățișa cu sfiiciunea cuvenită. Sînt cuvinte pe care n-am îndrăznit să le spun nimănui. Iubita chiar înspăimîntată le-ar fi auzit.

Vreau încă să te ating în solemnitatea singurătății cînd fără moașă îl naști pe Dumnezeu.



(Text respostat, prima oară a fost postat la 2005-05-06 și a avut 112 afișări și următorele comentarii:

= manifest peste timp

Corneliu, mi-am propus de ceva vreme sa revin la textul acesta pe care tu, intr-un moment de tensiune al meu, mi l-ai oferit spre lectura. Si bine ai facut.
Exista clipe de glorie si clipe de cadere. Nu conteaza cit de jos ai cazut. Doare cind cazi de foarte de sus. Si-i greu de urcat inapoi.
Si atunci, exista Dumnezeu. Acelasi Dumnezeu catre care si eu si tu si toata lumea isi impreuna palmele a ruga. Indiferent cu cine luptam ( cea mai grea lupta e cu tine insuti, si acum cred asta - si tind sa cred mai tare pe zi ce trece) in transee, in linia intii, important e sa nu uitam motivatia pentru care o facem. Poate Dumnezeul-echilibru pe care il nastem in fiecare clipa...?!
Manifestul tau e deosebit, pentru mine, cel putin, caci nu pot fi decit subiectiva. Nu stiu ce sa aleg din text, nu pot decit sa plec fruntea, noua frunte,
Elia Ghinescu [22.Jul.05 17:13]
-------------------------------------------------------------------------

= cu sfiiciunea cuvenită

Ce surpriză! E un text la care țin foarte mult. Și zace aici de prea mult timp fără o vorbă de înmormîntare. Și deodată l-ai înviat! Mai ales că și eu cred că cel mai important în receptarea a ceea ce citim este întîmplarea fericită, întîlnirea norocoasă. Atunci acel text ne pătrunde în suflet și ne re-formează. Mă bucur că ți l-am putut dărui și că l-ai pescuit din oceanul indiferenței.
Corneliu Traian Atanasiu [22.Jul.05 18:26])

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!