agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 338 .



Confuzia
proză [ ]
Proză umoristică trimisă la Alb-Umor-2022
Colecţia: texte umoristice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [DOMNUL GOE ]

2022-09-17  |     | 



Pe o bancă din parcul din curtea spitalului orăşenesc, într-un halat maro curat dar cam spălăcit, Parfenie Cotineac se ohihnea la umbră. Avea 67 de ani, părul alb, faţa rotundă şi o burtă respectabilă. Era internat la sectia „Cardiologie” din seara zilei anterioare şi încă i se făceau teste şi analize.
Un tanar, în jur de 25 de ani, şaten, subţirel şi destul de agitat se apropie pe alee şi îl întrebă:
- Permiteţi?
- Cum să nu, tinere, stai liniştit, că loc este destul.
- Mulţumesc, domnule.
- Sunteţi cu cineva sau sunteţi bolnav? – încercă un dialog Parfenie.
- Aştept să nască soţia.
- Oh, asta-i o veste foarte bună!
- Aşa ar trebui, spuse îngrijorat tânărul, dar se pare că o să fie o naştere prematură.
- Nu-i bai. De-aia sunt doctori în spital, să aibă grijă şi cei mai mici. Nu te mai framânta atâta, că pari cam obosit.
- Azi noapte am ajuns acasă. Am lucrat la o fermă în Spania. N-am mai fost venit în ţară de aproape şapte luni.
- Tare greu cred că ţi-a fost. Uite-aşa ne trece viaţa, alergand după bani la tinereţe şi cheltuindu-i apoi pe doctori la bătrâneţe, concluzionă bărbatul mai în vârstă.
- Da’ matale de ce suferi? – se simţi dator să întrebe tânărul.
- M-a durut pieptul şi asistenta medicală de la dispensarul nostru s-a speriat că am făcut un infarct, asa că m-au adus cu o Ambulanţă la spital, la Cardiologie.
- Şi ce-aţi avut?
- Se pare ca-i doar o nevralgie intercostală.
- Şi de ce nu v-au externat încă?
- Un pacient din salon a facut stop cardio-respirator şi a murit. Doctorul şi asistentele s-au ocupat numai de el. Dar, dacă n-ai zile, n-ai ce face. Acum astept să-l ducă la morgă, dar trebuie să stea acolo câteva ore.
- Atunci mai aşteptăm puţin împreună, spuse tânărul...
....Filofteia Cotineac, o femeie voinică, roşie în obraji, foarte hotărâtă, urcă la etajul I, unde aflase că este secţia „Cardiologie”. Pe culoar întâlni o asistentă pe care o întrebă unde îl poate găsi pe doctorul cardiolog de gardă. Bătu la uşa camerei acestuia şi intră.
- Buna ziua, domn’ doctor!
- Buna ziua, răspunse Aristotel Ghenoiu, un doctor cardiolog bătran, cam uituc, ieşit la pensie, dar care mai făcea gărzi din cauza lipsei de personal. Nasul îi era borcănat şi destul de roşu, pentru că îi plăcea să mai tragă câte o duşcă dintr-o sticluţă cu votcă pe care o ţinea în geanta lui de piele.
- Sunt nevasta pacientului Parfenie Cotineac, internat de ieri la „Cardiologie”.
- Eu fac doar gărzi, se scuză medicul. Nu am salonul meu cu bolnavi internaţi.
- Nu contează, domn’ doctor, tot pe mâna dumnevoastră sunt. Eu aş vrea să vă ocupaţi cât mai bine de soţul meu, insista femeia şi îi strecura în buzunarul halatului un plic.
Doctorul se învioră brusc şi întrebă:
- În ce salon este soţul dumneavoastră?
- În salonul 7. A fost adus ieri seară cu suspiciune de infarct miocardic.
- Salonul 7... Îmi pare rău, dar pacientul care a fost internat cu infarct miocardic a decedat azi după masă.
- Vai de mine, Parfenie, săracul! – izbucni Filofteia şi o luă la fugă spre salonul 7.
Ieşită pe holul secţiei, Filofteia se trezi subit faţă în faţă cu soţul ei, care tocmai urcase scările.
- Parfenie, trăieşti? – strigă surprinsă femeia.
- După cum vezi, răspunse calm bărbatul. N-am facut infarct, ci doar o nevralgie intercostală.
- De ce nu mi-ai răspuns la telefon?
- Mi s-a descărcat bateria şi n-am avut la mine încărcătorul.
- M-ai băgat în toate sperieţile, mai bărbate, iar doctorul asta m-a băgat în toate boalele.
Nervoasă foc, Filofteia porni rapid spre cabinetul cardiologului...
În timp ce-şi astepta nevasta, Parfenie îl văzu trecând pe hol pe tânărul întâlnit în parcul spitalului.
- Ei, ţi-a născut soţia?
- A născut un băieţel de 3 kilograme şi jumătate.
- Sănătos?
- Da.
- Felicitări, fericitule tătic!
- Singura problema e că doctorul ginecolog mi-a spus că băiatul s-a născut la termen, adică la 9 luni.
- Asta e şi mai bine, plusă Parfenie.
- Nu e chiar aşa de bine, pentru că eu n-am fost acasă acum 9 luni, ci acum 7 luni...
... Filofteia intra din nou în cabinetul cardiologului, surprinzându-l în timp ce trăgea o gură din sticluţa lui secretă.
- Un tonic cardiac, se scuză Aristotel.
- Domn’ doctor, soţul meu n-a murit şi nici nu a făcut infarct, aşa că vă rog sa-mi daţi înapoi plicul, îi spuse, privindu-l chiorâş, femeia.
Doctorul, puţin confuz, băgă mâna în buznar, fără tragere de inimă, şi îi restitui femeii plicul.
- Ăsta nu-i plicul meu, zise ironică Filofteia după ce privi cu atenţie plicul.
- Cum v-aţi dat seama? – întreba curios doctorul.
- Eu v-am pus în plic o sută de Euro şi în plicul ăsta sunt trei sute de lei...

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!