agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 351 .



Cât sânge a curs
proză [ ]
(poem în proză)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [AG ]

2019-12-20  |     | 



- Pss, pss, vino... apropie-te ca o pisică sălbatică sau domestică, după cum îți e firea. Poți să miauni sau să taci, să zgârii sau să torci, să treci sfidător prin fața șobolanilor giganți, ca o pisică neagră; de câte ori ai alunecat, câte vieți ai pierdut din tine, nu mai contează.

-Nu vin, ai mârâit. Viața e un lac înghețat înconjurat de T-Rexi, iar noi pășim pe el cu sângele rece al triceratopsului obligat să migreze în turmă, neavând ce iarbă de speranță să mai rumege. Ai habar cât sânge a curs, mânjind zăpada cea albă, ca rânjetul lor hâd să dezvelească acei colți ascuțiți? Nu vom putea scrie vreodată ceva ce să se apropie de poezie, pentru cei umiliți, pentru cei schingiuiți, pentru cei deportați; nu e nimic poetic în trupurile lor dezbrăcate și strivite în lanțurile Inchiziției, în camerele de tortură, în trenurile morții, unde părinții implorau: aer!

-Da, Doamne, câtă cruzime, cât sânge a curs pe zăpada cea albă, dar nimeni nu poate să mânjească albul din noi, prietene. În noi sălășluiesc mai multe specii de moarte, după cum viețuiesc mai multe specii de nemuriri. Dacă privim în pământ, mă întreb: unde căutăm lumina? Dacă privim în gol, mă întreb: cum de căutăm răspunsuri mici, la întrebări mari? Dar într-o zi, pe-o pânză de suflet decolorat de revoltă, vom picta, în culori vii, răspunsul îngerilor. Ai habar câți îngeri s-au îngrămădit lângă camerele de gazare, așteptând, cu măști de oxigen veșnic pentru suflete, sau câți vrăjitori au fost transformați în șoareci, ca să nu mai putem păta memoria celor striviți, ca să nu mai putem mâzgăli pânza pe care o avem în față, ca să se tocească măcar colții noștri? Și ca tu să poți încălța aceste cizme de gânduri roșii, ca un motan liber să mârâie că viața e un lac înghețat înconjurat de T-Rexi, iar noi pășim pe el cu sângele rece al triceratopsului obligat să migreze în turmă, dar liber să rumege: uite cât sânge a curs... și uite de ce.




.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!