agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Poezie Personale Proză Scenariu Eseu Presa Articol Comunități Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de același autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 837 .



De ce strângem curcubeul în pleoape
proză [ ]
(poem în proză)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [AG ]

2018-09-14  |     | 



*

Ți s-a zis să părăsești cuibul. Ai ezitat, nu voiai, dar îi vedeai pe toți ceilalți sărind și nu puteai să te lași mai prejos.
-Curaj, copile! ciripi atunci pasărea cu ochi de curcubeu.
Dar ce durere roșie în stomac! zbori, pe când sufletul tău rămâne pe loc, cu ghearele strâns agățate de cuib. Ce repede îți bătea inima, o scoarță moale pentru ciocul unei ciocănitori, mai-mai să amețești!


Ți s-a zis să plutești lângă pasărea cea frumoasă. Ai ezitat, voiai prea mult, dar îi vedeai pe ceilalți zburând spre ea și nu puteai îndura să-ți ia locul în stol.
-Iubire, tinere! ciripi atunci pasărea cu ochi de curcubeu.
Dar ce durere galbenă în aripi! plutești, pe când sufletul tău fâlfâie atât de repede. Ce tare ți se umflă inima, un păun ce se fâstâcea să-și arate penajul prea mare, mai-mai să-ți iasă din piept!


Ți s-a zis să lași singură pasărea cea frumoasă, acolo unde a căzut. Te-ai împotrivit, nu mai voiai să zbori deloc, dar îi auzeai pe ceilalți țipând dezaprobator și nu puteai să-i tulburi ei liniștea.
-Credință, bătrâne! ciripi atunci pasărea cu ochi de curcubeu.
Dar ce durere albastră în piept! asurzești îndepărtându-te, pe când sufletul tău rămâne un clopot într-un corp frumos și neînsuflețit. Ce amarnic ți se ghemuise inima, un păianjen cuibărindu-se-n ultima pânză a celui dus de vânt, mai-mai să ți se lipească de coaste...


**

Ți s-a zis c-ai cunoscut prea multe culori ale durerii, că e mai bine să renunți la ele:
-Uită-te la păsările acelea fără iris, așezate pe crengile copacilor de jos; nu mai au nicio treabă: ochii nu li se aprind în roșu, nu li se umezesc în albastru, nu li se înfierbântă în galben. Nu te-ai împotrivit, te-ai așezat și tu pe-o creangă.
Dar ce durere incoloră peste tot, de a nu fi simțit, de a nu fi iubit, de a nu te fi durut!
"Măi, păsările astea sunt oarbe", ți-ai zis, de la o vreme.
Și-acum că nu mai vezi, nici nu prea poți greși, căci nu mai poți zbura... așa că începi să dai din aripi în adânc de tine... cu fiecare bătaie îți picură-n pleoape câte puțin purpuriu, indigo, câte puțin verde, portocaliu, până când simți că ți se recompun albastrul, galbenul, roșul, iar ochii tăi devin un curcubeu. Îți strângi și-ți strângi și-ți strângi durerile în pleoape, niciodată nu ai fost mai fericit! le strângi de parcă ți-ai îmbrățișa mama și frații și iubita și puii cu văzduh cu tot, cu toate făpturile cărora poți să le dai drumul fără să-ți știrbească apropierile, cu toate depărtările pe care urmează să ți le apropii!
Cu toate culorile-n privire s-ar zice că zbori mai greu, dar ciocul ți se întredeschide a zâmbet și te înalți spre cuibul tău de pretutindeni... de-acolo vezi o altă pasăre, cu ochii roșii; fără să ți se zică, ciripești:
-Curaj, copile!



.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri. shim
shim
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare și confidențialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!