poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1494 .



Jurnalul unui naiv. (I)
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adi.rentea ]

2015-01-05  |     | 



M-a abordat pentru prima data la bar, pe când îmi comandam o bere. M-a bătut ușor pe umăr și mi-a zâmbit timid. N-am știut cum să reacționez așa că mi-am luat berea și m-am întors la prietenii mei. În timpul concertului ne-am intersectat de mai multe ori. Dansa de parcă ar fi ascultat o muzică psihedelică, divină. Toată lumea îi urmărea mișcările.
De fiecare dată când se apropia de mine mă privea drept în ochi și încerca să mă facă să dansez. Cu ochii închiși, mâinile în aer, mișcându-se lasciv, se vedea că trăia momentul. Văzând că nu mă poate convinge să intru în horă m-a lăsat în plata Domnului. Mai târziu am observat că a abordat două fete însă nici cu ele nu a avut mai mult noroc.
După ce s-a terminat concertul , în timp ce lumea se dispersa, m-am rezemat de un zid ca să-mi trag sufletul. A apărut nu se știe de unde, din mulțime, și s-a așezat lângă mine. Umerii ni se atingeau. Tricoul îi era ud de la transpirație. M-a privit în ochi și cu o voce stinsă m-a întrebat:
-ai pierdut o dragoste?
Pentru moment n-am stiut ce să-i răspund așa că după o secundă de ezitare i-am replicat:
-auzi, nu știu cine ești dar ești beat! du-te acasă!
Faza asta mi-a amintit de o alta petrecută acu' câțiva ani: îmi făcusem și eu ca tot omul cont pe hi5, după câteva zile primesc o notificare pe mail: "petre s. ți-a trimis un mesaj". Cum pe atunci nu puteam intra pe hi5 de pe telefon de abia am așteptat sa ajung acasă să văd cine, ce, mi-a scris. Pe drum mă tot intrebam de la ce vine s-ul. Simona, Sonia, Sorina? s-a dovedit ca Petre era prenumele.
Oricum pățaniile mele nu se compară cu ce a pățit un prieten. Eram la un bairam - mare bairam mare - lume multă, băutură... spre dimineață pe când lumea se băga la somn prietenul ăsta a făcut in așa fel încăt se culce lângă o tipă pe care pusese ochii. Problema era că tipa era cuplată și iubitul ei dormea lângă ea. În timpul somnului prietenul meu simțind mișcare lângă el a presupus că tipa nu doarme așa că i-a căutat mâna în întuneric și când i-a găsit-o s-a apucat să o mângâie și să-i sărute degetele. Mi-a povestit toate astea a doua zi dimineața. Faza nasoală e că la scurt timp a venit la mine și iubitul tipei care mi-a zis ceva de genul: "mă ce-i cu x că azi noapte s-a apucat să-mi sugă degetele și să mă mângâie".
Dar cum nu e frumos să vorbim despre alții, și cum rostul unui jurnal e să vorbești despre tine, să revenim deci la mine.
Cel puțin prietenul din povestea de mai sus are meritul de a fi avut curajul să întreprindă ceva! Eu, într-una din multele mele peregrinări prin țară am avut ocazia să împart același compartiment cu o frumoasă necunoscută timp de o noapte întreagă, am povestit, am râs, și când ne-a luat somnul ne-am întins unul lângă altul (cealaltă banchetă se ocupase între timp) iar eu am ținut-o strâns în brațe ca nu cumva să cadă. Ați încercat vreodată să vă întindeți două persoane pe aceeași banchetă? Dacă da, atunci înțelegeți ce vreau să zic. N-am închis un ochi toată noaptea! Dimineața, în gara din Ploiești, ne-am despărțit și fiecare și-a văzut de drumul lui.
Altă dată am fost mai curajos dar tot n-am avut mai mult noroc. Eram la o amică acasă cu toată trupa de prieteni și ne uitam la ceva filme. Eu mă cuplasem de puțin timp cu o amică și asta era prima ocazie când eram amandoi sub aceeași plapumă. Am început cu sărutări timide, apoi cu mângâieri tot mai îndrăznețe. În calea mângâierilor mele stătea însâ cureaua. Am încercat eu în fel și chip să o desfac, n-am reușit nicicum! O adevărată centură de castitate! Într-un final am renunțat să mai încerc și am blestemat cât am putut cureaua aia nenorocită. Într-atât de tare încât au auzit toți din cameră! Aceea a fost și ultima ocazie când noi doi ne-am aflat sub aceeași plapumă.
Și acum mai râd prietenii mei pe tema asta. Așa-s eu, mereu mi-a plăcut să-i fac pe oameni să râdă. Sau să ma fac de râs. Spre exemplu o glumă total neinspirată a pus capăt unei alte relații. Eram la o petrecere cu ocazia unei zile de naștere, iar eu m-am prezentat cu cea mai nouă cucerire. Camera fiind aglomerată, fata s-a asezat în brațele mele. Pe genunchiul meu drept, mai exact. După un timp fata m-a întrebat: nu ți-a amorțit piciorul, nu vrei să mă așez pe celălalt? Eu, spiritual ca de obicei, i-am replicat: nu mulțumesc, nu stric amândoi genunchi pe aceeași fată! Și cum așa se întâmplă în astfel de momente, fix în acea secundă muzica s-a oprit și s-a făcut liniște în cameră. Mai are rost să vă povestesc mai departe? Așa zic și eu.
Povești de genul celor de mai sus am cu duiumul și pe măsură ce mi le voi aminti vi le voi povesti. Nu neapărat pentru că ați fi interesați ci, așa, ca să-mi exersez eu scrisul.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!