agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1483 .



După 22 de ani
proză [ ]
(după lupte seculare de stradă, pe 15 ianuarie 2012)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Tulceanul ]

2012-01-15  |     | 





Strigau în camera de reanimare gercanii, de parcă mai trecuseră șaptezeci de ani peste ei – blindatele și tancurile lui Hitler pe 21-23 ianuarie 1941:
- N-aveam inimă să strig!
- Și mi-era atât de frig!...
- Un pumn mă frânse-n două!
- Mă călcau și pe ouă!
- Aruncau pietre-n scuturi...
- Flagelați chemam SMURD-uri...
- Nu puteam simpatiza...
- Că șefii știau miza...
- Ne luau căști, izbind sonor!
- Ne făceau răniți ai lor!...
O luptă macabră, într-un loc dezolant, vechea Academie Mihăileană, Piața Universității de astăzi, se petrecuse între cronicarii munteni, dascălii greci conduși de-un mort tânăr, Ianache Vanitas, abia ucis de autorități, pe stradă, la demonstrațiile aniticriză și-o spectrală echipă de intervenție formată din acei jandarmi care se sinuciseseră pe timpul când mai era obligatorie efectuarea stagiului militar, înrolați, iată, ca gercani. Aceștia arătau acum oribil: craniile lor descoperite de sub chipiurile militare aveau pielea întinsă la maximum, ochii exoftalmici crăpați, scalpurile le tremurau aproape dezlipite, abia prinse de gâturile firave în butucii instalați în incubatoare de trupurile atrofiate, din care își extrăgeau cu nesaț... benzina atât de scumpă, o ipotetică energie distrugătoare, pe cale de-a deveni oricum praf și pulbere. Mâinile deveniseră miniaturale căngi, picioarele ca la canguri sau iepuri aveau arcurile smulse, pentru că șefii direcți nu le permiseseră salturi de zeci de metri, ca să dea cu bastoane în capetele studenților, femeilor, pensionarilor, revoltați de regimul zis Băseboc. Însă după măcelul suportat, gercanii își rugau rudele, să nu îi caute pe la Spitalul Universitar, unde se spunea că au fost duși, ci prin cimitirul militar Ghencea, de unde abia se sculaseră după solstițiul de iarnă din 1989...

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!