agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3610 .



Răsărit marin
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [alchimina ]

2005-07-10  |     | 





Tăcerea dinaintea zorilor. Rînduiți pe firmament, se coc aprinși ciorchinii de lumini ai nopților. Coroană subțire, Casiopeea încununează fruntea de tînără zeiță a tăriei. Aldebaran scînteie, ochi de taur furios, scurmînd în copite praful Căii Lactee. Cu toate lampioanele aprinse, Vizitiul își zorește careta întîrziată. Și-ncearcă Lebăda aripile în avînt spre zenit. Îngenuncheat în mare, uriașul Orion își încordează spre ținte nezărite arcul. Doar la margine de zare, Dragonul varsă foc pe Lira adormită.

Spre răsărit, de-o palmă, cenușa se luminează-ncet. Stelele pălesc alene. Zarea-și prepară-n vinețiu fardul discret. În lumina nehotărîtă se iscă, umbre mute, primele zboruri de fantasmatici pescăruși – tăceri peste vuietul discret al valurilor. Fomalhaut, gloria întregii nopți, capitulează veștejit de strălucirea luceafărului.

Vinețeala s-a-mpurpurat. Lumina răsfață nuanțat toate tainele roșului. Marea-i gri de-argint. Doar nisipul ud sub cutreierul valurilor ține isonul purpurei. Pescăruși izbucnesc din neguri, sclipitori în rumeneala matinală. Două arcuri îmbinate mișcător pe-o bănuială de trup – nimic nu-ndreptățește mai lămurit emblema grațioasă a zborului.

Între roșuri și albastru – loc de atingeri și prefaceri – se plăsmuiește duhul luminii. Eroic se mistuie luceafărul în alba strălucire. Mai sus, unde portocaliu de aur se-nfruntă cu azurul, amăgește o febră de verde.

Cruțînd doar un accent de galbenă incandescență, dresul dimineții se șterge în limpezimea zărilor. Marea albește dantelată, vaporoasă. Mai mult mărturisește de-acum doar pironirea fascinată a privirii.

Tîrziu, cînd nimeni nu pare să mai aibă răbdare, soarele crește zăbavnic, paloare vișinie peste ape. Apoi deodată, ca fecundată de-un bănuț de aur, începînd din creștet, lumina se agită, culoarea se-nfierbîntă, miezul dă în clocot.


Image hosted by Photobucket.com




.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!