Să presupunem că ai ieșit la cumpărături. În mod normal, te hotărăști să cumperi ceva pentru că îți este necesar. Nu neapărat esențial, nu întotdeauna ceva fără de care nu mai poți trăi, ieși în oraș pentru a cumpăra un obiect sau mai multe, care te împlinesc estetic, funcțional, spiritual sau sentimental. Uneori mergi și cumperi obiecte pe care le faci cadou altora, le folosești în câteva secunde sau le ții alături o viață. Sunt lucruri la care nu te gândești întotdeauna, există momente în care nevoia de a cumpăra e nedeslușită, vagă, știi doar că există și o urmezi. Cumperi pentru că te-a inspirat reclama produsului, cumperi pentru că ți-a spus vecina că e bun, cumperi ca să nu rămâi în urma altora, pentru că nu știi ce să faci cu o sumă de bani căzută din senin, ești un consumator ca oricare altul, o condiționare care te îndeamnă să mergi pur și simplu și să faci achiziții.
Dar cum este atunci când ieși în oraș ca să cumperi un om? Ba da, se poate și se practică. E o activitate specială de cumpărare care, din nevoia de a face deosebire între cumpărăturile de zi cu zi și cele normale se numește altfel sau nu se numește deloc. Există locații speciale pentru acest tip de cumpărături, precum și cuvinte speciale care definesc această activitate. Ea are loc în parcuri, cluburi, discoteci, bulevarde, restaurante și așa mai departe. Paradoxal este faptul că, în general, toată lumea dorește să cumpere, aproape nimeni nu vinde oameni, totuși, cumpărătorii se deghizează în vânzători și reciproc, dar păstrează o discreție totală cu privire la categoria din care fac parte. Care categorie se schimbă pe ascuns, interior, rapid, devenind un secret mutual.
Să presupun că mergi să cumperi un om. Bineînțeles, ca orice altă marfă, un om poate fi cumpărat direct sau printr-un intermediar, uneori mai mulți intermediari. Probleme însă există. Nu poți cumpăra un om împotriva voinței tale. Acesta trebuie convins (deoarece șansele sunt mari ca el însuși să fie un cumpărător) să se vândă, și pe fundația acestei cunoașteri s-a dezvoltat un întreg set de industrii bănoase, cum ar fi cea a confecțiilor, farmaceutică, cea care se preocupă de estetică și așa mai departe. Dacă mergi la cumpărături de oameni fără o pregătire specială, fără ascunzișuri și o imagine falsă a propriei persoane, riști să eșuezi lamentabil. Motivația e simplă, să cumperi oameni e ca și cum ai merge să cumperi bijuterii rare. Unicate. Dovedește că ești interesat de produsul respectiv și acesta va fi retras de la vânzare, prețul său va crește aberant sau obiectul va fi scos la licitație. Prefă-te că nu îți pasă și obiectul va veni la tine, se va ieftini, în fine, va deveni mai accesibil.
Mai trebuie să iei un aspect în considerare atunci când mergi să cumperi oameni, și anume, clasa de lux în care se încadrează obiectul. Bucură-te, totuși, pentru că nu există limită inferioară a prețului; există oameni care pot fi cumpărați pe nimica toată sau chiar gratuit, sunt oamenii pot fi cumpărați cu oarecare eforturi financiare și sunt oamenii cu adevărat de lux, pe care numai o elită, o mulțime restrânsă și-i poate permite. O lege esențială pe care trebuie să o urmezi spune că ai acces la toate categoriile de oameni inferioare celei în care te afli, ca produs. În imensa majoritate a cazurilor, cumpărătorii care încearcă să achiziționeze oameni dintr-o clasă superioară eșuează în ciuda eforturilor financiare lăudabile.
Oh, dar nu totul se rezumă la bani; sunt și alte aspecte pe care un cumpărător le poate avea pentru a compensa categoria financiară scăzută. Spre exemplu, un set de haine de lux împrumutate de la prietenii mai norocoși te poate ridica într-o clasă superioară. Adaugă la acest aspect și altele, cum ar fi inteligența, spiritul de echipă (uneori, mai mulți cumpărători se aliază pentru a face cumpărături masive) și nu în ultimul rând capacitatea de a minți frumos și convingător.
Unele achiziții se fac extrem de repede, altele necesită un joc extrem de complex între obiect și cumpărător, în care fiecare joacă, pe rând, rolul celuilalt, se spionează, se mint și se ascund reciproc, o adevărată artă a comerțului. Pentru unii oameni, această artă e nativă, un talent înnăscut, pentru alții, un exercițiu repetat la nesfârșit, sunt oameni pentru care e o meserie, și mai sunt aceia care nu au nici o șansă de a participa, antitalentele, mutanții, neadaptații. Dar nici pentru aceștia din urmă situația nu e disperată. Au șansa de a cumpăra oameni asemenea lor.
Odată încheiată, o tranzacție trebuie percepută ca temporară. Urmează perioada cunoașterii reciproce, a descoperirii fațetelor inițial ascunse. E o perioadă extrem de complexă și de dificilă, dar nu trebuie să te gândești la ea din primul moment, pentru că riști să ratezi tranzacția. Cumpărăturile de oameni sunt de departe cel mai dificil tip de comerț, pentru că implică marfă pe care nu o deții întrutotul și care de multe ori te deține fără să îți dai seama.
Mai sunt multe de descoperit în acest complex și universal domeniu, dar trebuie să le determini fără ajutor.
Noroc bun la cumpărat oameni! Dacă merită...