România francofonă - Câteva repere


20 martie - Ziua internațională a Francofoniei


România deține, prin tradițiile modernizării sale, o poziție atrăgătoare în cadrul Fancofoniei.
Tocmai de aceea, România a fost, în perioada 28-29 septembrie 2006, prima țară desemnată din aria Europei Centrale și de Est căreia i s-a încredințat misiunea de a organiza un Sommet al Francofoniei în această parte a lumii. Nu vom uita curând faptul că, începând cu evenimentul din 2006, Bucureștiul a redevenit – prin asumarea benevolentă a unor procese continue și contigue de influențare și generoasă asimilare - un oraș reprezentativ pe harta adepților limbii franceze și valorilor culturii de expresie franceză, în care se celebrează valorile Francofoniei: respectarea drepturilor omului, ale cetățeanului și ale statului de drept, respectarea diversității conținuturilor culturale și a expresiilor artistice, respectarea solidarității și a democrației.
Tema Conferinței la nivel înalt din 2006 a fost „Tehnologiile informației în educație”, iar lucrările au reunit 36 de șefi de stat și de guvern, 25 de miniștri ai Afacerilor Externe, 11 miniștri ai Culturii și Francofoniei, înalți reprezentanți ai organizațiilor internaționale și regionale, parlamentari, autorități locale din statele francofone și jurnaliști din întreaga lume. Așadar, atât din punct de vedere cultural cât și politic, anvergura Sommet-ului din 2006 a fost remarcabilă și a rămas în istoria României și a lumii francofone ca un reper de autoritate în domeniu.
Conferința la nivel înalt a inclus reuniunile celor trei Instanțe ale Francofoniei:
· 25 septembrie 2006 – Consiliul Permanent al Francofoniei – cu participarea reprezentanților personali ai șefilor de stat și de guvern ai Francofoniei;
· 26 septembrie 2006 – Conferința Ministerială a Francofoniei – cu participarea miniștrilor afacerilor externe și ai Francofoniei din statele și guvernele OIF;
· 28-29 septembrie 2006 – Sommet-ul propriu-zis – care a reunit șefii de stat și de guvern ai Francofoniei.
Agenda acestui Sommet a fost deosebit de fructuoasă. În același timp, acest eveniment a fost unic prin amploarea și complexitatea sa, organizarea Sommet-ului asigurând o vizibilitate fără precedent pentru România. La final, domnul Abdou DIOUF, Secretar General al Francofoniei, a transmis autorităților române felicitări pentru eforturile și reușitele vizând organizarea în condiții deosebite a Sommet-ului de la București, cu precizarea că a fost „cea mai bună Conferință la nivel înalt a Francofoniei desfășurată până în prezent”. La rândul lor, reprezentanții statelor participante au adresat mulțumiri pentru înalta prețuire acordată delegaților de către partea română.
În România, atașamentul continuu pentru limba franceză, aderarea elitelor intelighenției românești la valorile culturii franceze, acestea toate fiind urmate și de diseminarea prin educație a culturii franceze prin învățământul de stat și privat, sunt fenomene legate de procesul de maturizare statală europeană a țării și de modernizare instituțională ce au avut loc în mod continuu începând cu ieșirea din evul mediu. Abia în 1991, România a devenit membru observator al comunității statelor și guvernelor având în comun limba franceză în cadrul Sommet-ului de la Versailles. În 1993, la Sommet-ul de la Mauritius, țara noastră a obținut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri. După Sommet-ul din 2006, România joacă un rol din ce in ce mai important în cadrul Francofoniei instituționale. Astfel, în calitatea sa de stat-gazdă al celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, România a deținut pentru 2 ani președinția Conferinței Ministeriale a Francofoniei (preluată cu ocazia celei de-a 21-a sesiuni a CMF, Antananarivo, Madagascar, noiembrie 2005; predată cu ocazia celei de-a 23-a sesiuni a CMF, Vientiane, Laos, noiembrie 2007) și a deținut președinția Sommet-ului Francofoniei, din septembrie 2006 până în octombrie 2008.
Efectele pozitive ale succesului românesc de după Sommet-ul din 2006 nu au întârziat să apară. Vizibilitatea românească în Francofonia mondială a continuat. Astfel, în anul 2007, România, în cooperare cu Agenția Universitară a Francofoniei, a instituit sistemul de burse „Eugen Ionescu” destinate doctoranzilor și cercetătorilor din țări francofone care vor să studieze sau să dezvolte proiecte de cercetare în centrele universitare din țara noastră. Bursele se acordă pentru perioade de la 3 la 10 luni, în funcție de amploarea temei studiate sau proiectului de cercetare. Bursierii Eugen Ionescu din prima generație (anul universitar 2007-2008) au provenit din: Republica Moldova, Georgia, Benin, Senegal, Camerun, Madagascar, Mali, Liban, Mauritania, Guineea, Coasta de Fildeș.
Tot în anul 2007, România a fost declarată stat - far al Francofoniei în Europa Centrală și Orientală de către Secretarul General al Francofoniei, recunoscându-i-se rolul în promovarea limbii franceze și a valorilor francofone in regiune. Conceptul de Stat far este un instrument nou de lucru in cadrul OIF, care urmărește sa pună în valoare exemplele pozitive la nivel regional. De acest instrument de recunoaștere se bucură astăzi mulți cercetători și oameni de cultură români.
Un alt exemplu vine din perioada 8-11 noiembrie 2007, când s-a desfășurat colocviul „Sibiul francofon: protecția și promovarea diversității culturale în contextul extinderii Francofoniei“, organizat de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor și cu Universitatea Lucian Blaga, în cadrul programului „Sibiu, capitală culturală europeană 2007”. Colocviul a reunit reprezentanți din mediile politice, diplomatice, culturale și academice francofone, pentru a marca aniversarea unui an de la desfășurarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei (București, 25 – 29 septembrie 2006) în România și pentru a sublinia dubla identitate a țării noastre: europeană și francofonă.
Mai aproape de noi, acum un an, în aprilie 2008, la București a avut loc Reuniunea Corespondenților naționali pentru Francofonie din Europa Centrală și de Est, ocazie cu care Clement Duhaime, administratorul Organizației Internaționale a Francofoniei, aflat la București a avut o întrevedere cu Lazăr Comănescu, ministrul afacerilor externe.
A urmat, în luna iunie 2008 la București Reuniunea Rețelelor Instituționale ale Francofoniei, coorganizată de OIF și MAE român. Programul manifestării a cuprins teme majore: întărirea cooperării între rețelele instituționale și perspectivele parteneriatului acestora cu OIF, prezentarea noilor rețele create și propuneri pentru înființarea altora, cooperarea în domeniul diplomației preventive, asistența acordată statelor în perioada de ieșire din criză și de tranziție, prezentarea temelor celui de-al XII-lea Sommet al Francofoniei, aprofundarea parteneriatului cu operatorii Francofoniei și cu organizațiile partenere OIF, definirea unei acțiuni comune în ceea ce privește drepturile copilului.
România francofonă a fost activă și în perioada 17-19 octombrie 2008, când s-au desfășurat la Québec lucrările celui de-al XII-lea Sommet al Francofoniei. Cu această ocazie, România a predat țării gazdă, Canada, președinția instanței supreme a Francofoniei. În cadrul acestei reuniuni, România s-a remarcat printr-o prezență activă, țara noastră aducându-și contribuția atât la dezbaterile angajate în jurul unor chestiuni de actualitate, cum ar fi criza financiară și problema conflictelor deschise, mondializarea și economiile țărilor aflate în tranziție, cât și la discuțiile angajate în jurul celor patru teme care au fost abordate de această reuniune (1. pacea, democrația și statul de drept; 2. guvernarea și solidaritatea economică; 3. mediul înconjurător; 4. limba franceză).
In noua etapă din evoluția Francofoniei instituționale, marcată de adaptarea structurilor sale la realitățile politice, economice, tehnologice și culturale de la începutul noului mileniu, România continuă să își consolideze rolul în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), reafirmându-și, în mod constant, opțiunea francofonă.
Aniversată în fiecare an pe 20 martier, Ziua Internațională a Fancofoniei este o sărbătoare a limbii franceze care uneste în același gând 200 de milioane de oameni din intreaga lume si reuneste 870 de milioane de oameni din cele 70 de state si guverne ale Organizației Internaționale a Francofoniei. Originea datei de 20 martie este legată de comemorarea semnăturii din 1970 la Niamey (Niger), când s-a parafat tratatul privind Crearea Agenției de cooperare tehnică și culturală (ACCT), azi Organizația Internațională a Francofoniei.
Franța va marca acest eveniment prin prezența Domnului Alain Joyandet, Secretarul de Stat însărcinat cu Cooperarea și cu Francofonia, în Liban, între 20-21 martie, unde va celebra importantul eveniment alături de Secretarul general al OIF, Președintele Abdou Diouf. În paralel cu comemorările din 20 martie, Alain Joyandet se va întâlni la cel mai înalt nivel cu personalități politice, discutând despre cooperarea bilaterală și situația limbii franceze în Liban.
Organizația Internațională a Francofoniei invită toți participanții să-și înregistreze activitățile pe site-ul www.20mars.francophonie.org . O platformă veritabilă de animație și informație, site-ul 20 martie ilustrează dimensiunea și bogăția celebrărilor afișând evenimentele organizate în spațiul francofon și al celeorlalte țări. Resursele, serviciile și contactul permanent vor consolida rețelele francofone în lume.
Toți francofonii din lume vor sărbători această zi de 20 martie exprimându-și solidaritatea și dorința de a trăi împreună, în diferențele și în chiar diversitatea lor culturală, împărtășind prin toleranță și comunicare înseși valorile Francofoniei.
În România, ca de obicei, Francofonia și Franța vor fi celebrate pe tot parcursul lunii martie, în centrele culturale franceze sau românești, în școli, universități, biblioteci, teatre, muzee și cluburi. Una din expresiile Fancofoniei recente este și festivalul Le Printemps des Poètes, ajuns de câțiva ani din Franța și în România și derulându-se în intervalul 23-29 martie în peste 60 de orașe românești, și devenit deja tradiție de împrimăvărare a fiecărui an cultural românesc și francofon.




Bibliografie:
1. Informații furnizate de Direcția Afaceri Francofone, ianuarie 2009.
2. Organizația Internațională a Francofoniei, Espace Francophone des Droits de l'Homme, de la Démocratie et de la Paix, http://democratie.francophonie.org/rubrique.php3?id_rubrique=59/index.html
3. Informații ale Centrului Internațional Francofon de Documentare și Informare CIFDI
4. Informații ale Asociației Internaționale a Regiunilor Francofone AIRF
5. Ministerul Afacerilor Externe al României
6. France Diplomatie – Ministère des Affaires Etrangères et éuropéenes.http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/
7. Année 2009, Journée Internationale de la Francophonie http://www.20mars.francophonie.org/
8. Le Printemps des Poètes http://www.printempsdespoetes.com/index.php
9. Primăvara poeților – Ediția românească a festivalului francofon http://www.primavarapoetilor.ro/



Angela Furtuna