LUNA IULIE 2011 :

LUNA IN MEMORIAM TRAIAN CHELARIU

TRAIAN CHELARIU - SAU DESPRE ROSTUL CÃRÞILOR CÂND UN MARTIR NE VEGHEAZÃ BIBLIOTECA



“Iubește-ți destinul!” (TRAIAN CHELARIU)


Bustul lui Traian Chelariu veghează, de câțiva ani de zile (NOIEMBRIE 2007), Biblioteca Bucovinei. Venind dintr-un orizont al conceptelor care pot lua în posesie și salva existența umană supusă infernului totalitar, apropriindu-și efemerul ei în favoarea unei finalități spirituale, sacrificiale și etice, Traian Chelariu este produsul intelectual al unor școli de prestigiu și, în această calitate, dacă ar fi trăit în vremuri normale, ar fi ajuns un savant autentic ; dictatura, însă, i-a împiedicat evoluția. Traian Chelariu a precedat cu un deceniu generația pierdută – generația războiului și a fost exponent al unui timp când risipirea și irosirea intelectualilor români au fost semnificative, lucru care se repetă, din păcate, și astăzi. A fost "un ghem de contradicții", un om cu o fire deloc comună și cu un destin paradoxal, o personalitate ce se autopersiflează adesea în paginile încărcate de amintire și de introspecție, cu inteligență amară ; a fost un suflet zbuciumat, dar care se autoregenerează și se autoreneagă tragic. Istoria l-a supus unei presiuni totalitare enorme, din care Omul a țâșnit finalmente ca o cometă, după lungi cazne, purificat și înnobilat, însoțit de Operă ca de o coadă a novei ce a străbătut în mare viteză cultura românească, relansând-o mai apoi pe un nivel nou de interpretare și de percepție.
Opera sa literară cuprinde poezie, proză, teatru, cugetări, memorii, cuprinse în 8 volume editate antum și 5 postume. Operele diaristice, jurnalele și paginile memorialistice conțin nu numai literatură și documentaristică, ci și, bogat desfășurată, paradigma est-eticului, atât prin realitățile consemnate, moravuri și morală, cât și prin lecțiile de viață.
Traian Chelariu a văzut lumina zilei la data de 21 iulie 1906 și a trecut la cele veșnice la data de 4 noiembrie 1966. Prin urmare, se împlinesc anul acesta 105 ani de la nașterea sa și 45 de la plecarea sa.

Născut la Hatna, Dărmănești, într-o familie modestă, învață la Liceul "Aron Pumnul" din Cernăuți, studiază apoi Literele și Filosofia la Universitatea din același oraș. Se specializează la Paris (Scoala Romană de la Fontenay-aux-Rose) și la Roma, își însușește 12 limbi, funcționează ca asistent la universitățile din Cernăuți, Iași și București, la disciplinele psihologie și logică. În 1950, în plină epocă de bolșevizare a României, este dat afară din învățământul superior, pe criterii politice. Dobândește cu mari dificultăți, succesiv, postul de profesor la mai multe școli. În cele din urmă, în plină modă proletcultă, ajunge… muncitor la Întreprinderea de Ecarisaj București, condamnat la o existență plină de privațiuni și umilințe, dar care nu-i întrerup contactul cu excelența culturală. În volumul Zilele și umbra mea notează, la un moment dat: "Am lucrat la Ecarisaj. După-amiaza, am tradus din Verlaine". Din 1960, este lector la Institutul Pedagogic din Suceava. În 1950 fusese reprimit în Uniunea Scriitorilor, la recomandarea lui Tudor Arghezi. A scris proză, teatru, poezie, eseuri, cronici literare și de artă plastică, cugetări, note de călătorie, studii de psihologie și pedagogie. A publicat mai multe volume în anii ’30 și i-au apărut câteva cărți postum prin strădania devotatei sale soții Ecaterina Chelariu. A susținut săptămânal rubrica Note germane la Universul Literar. Mare poliglot, a tradus din opera multor clasici ai literaturii universale. Ecaterina Chelariu, care a trăit peste 90 de ani, a avut ca unic scop al existenței sale de peste trei decenii, cât a mai trăit după moartea ilustrului soț, punerea în adevărata lumină a operei și personalității acestuia: valorificarea manuscriselor, donarea unei biblioteci de o valoare excepțională Asociației Scriitorilor din Iași, peste care avea să treacă urgia postdecembristă împuținând-o substanțial, mai apoi ridicarea unui bust al scriitorului și profesorului în fata Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava în 1995, (se spune, de către cunoscători, că bustul a fost repede dat jos, însă, fiindcă îl încurca pe un ciocoi din conducerea instituției să-și parcheze mașina!)
După mai multe peripeții și umilințe îndurae în Suceava, bustul lui Traian Chelariu ajunge să fie amplasat în curtea Bibliotecii Bucovinei, în anul 2008, unde este bine pus în valoare chiar în centrul orașului, prețuit cum se cuvine, respectat. Traian Chelariu a fost, se pare, unul din modelele lui Marin Preda pentru memorabilul personaj Victor Petrini din romanul Cel mai iubit dintre pământeni, experiența sa de muncitor la Ecarisaj inspirându-i romancierului român și terifianta scenă a luptei cu șobolanii.

Traian Chelariu este un simbol al culturii bucovinene, și mai ales al avatarurilor unui interbelic românesc plin de zbucium. Dacă existența și opera oamenilor de cultură din acele timpuri au fost marcate de presiuni politice ostile echilibrului și valorii, se întâmplă din nou că, după 1989, o atmosferă oarecum similară umbrește pe alocuri efortul cercetătorilor și al celor preocupați de recuperarea tezaurelor umane culturale românești sau de noile evoluții literare. La Traian Chelariu, esteticul nu a fost niciodată defazat față de est-etic, lucru greu acceptat și astăzi de noua critică, bazată tot pe spiritul de grup ideologic privilegiat.

Fiul lui Traian Chelariu, sculptorul și scriitorul Șerban Chelariu, stabilit în America, notează în anul amplasării bustului la Biblioteca Bucovinei:
„Istoria acestui frumos bust de bronz făcut tatălui meu de buna lui prietenă, distinsa și sensibila sculptoriță Florica Hociung, seamănă ciudat de mult cu destinul tatălui meu. Ca și el a ajuns întâi la Universitate, ca și el a fost dat jos, și tot ca și el, după mulți ani de singurătate, părăsit și uitat într-un subsol, poate tot atât de igrasios ca și casa din Strada Lebedei nr. 8 din București, a fost reabilitat. Nu-i așa că destinele lor sunt foarte asemănătoare? Sunt aproape identice. Și totuși, nu. Acum îmi dau seama că nu este chiar așa...Pentru că bustul tatei nu a ajuns niciodată, ca el, la hingherie!”.
„În speranța că destinul tatălui meu va rămâne de acum încolo mereu legat de acest minunat colț al Sucevei, popas înverzit pe drumul care duce la Cetate, în speranța că eriniile, doborâte de acest ultim omagiu, îl vor lăsa în sfârșit pe acest fiu al Bucovinei să se odihnească în pace, vă mulțumesc tuturora pentru bunăvoința de a fi alături de el, așa cum sunt convins că și el a fost, este și va rămâne mereu alături de dumneavoastră, frați de sânge cu acest minunat tărâm bucovinean”.
Traian Chelariu este înmormântat în cimitirul Cernica de lângă București. Trupul său a fost dus de la Suceava la București de un grup de tineri intelectuali, iar ceremonia funerară a prilejuit scoaterea drapelului tricolor, ca semn de prețuire și solidaritate la care recurgeau adesea bucovinenii, prinși între faliile unei istorii tragice de înstrăinare față de patria mamă. Traian Chelariu face parte dintre acei puțini români ce „ies, iată, cu mult puținul lor, la suprafață, dovedind că, în spirit, nici un destin nu se poate pierde: se poate doar amâna până când istoria se mai cumințește și oamenii recapătă deprinderea respectului” (Andrei Pleșu).



……………………………………………………………………
Iată, pentru amintire, câteva sonete ale lui Traian Chelariu, adevărate bijuterii stilistice:




Tu, dulce somn, ce-ntîrzii cine știe
Pe ce meleaguri mie interzise
Coboară, chiar ne-aducător de vise,
Pe tâmpla mea încinsă și pustie

(Sonet CIV, Traian CHELARIU)


Nici urmă-n el, ciudată, de-arătare, -
Privea numai, cu ochii mari, departe
Spre o lume-a lui, care-n pliniri deșarte
Spășește-a vieții grea halucinare

(Sonet CVI, Traian CHELARIU)


Lumini înalte! Rîuri! Plante-n floare
Ce preschimbarăți în albă pîine piatra!
Vecini cu voi ne-ntemeiarăm vatra
Și muncile nicicînd istovitoare!

(Sonet CXX, Traian CHELARIU)


Imensă arde ziua în stihie
Tot jurul nostru-s stepe miresmate
Și-n zări stă marea, și-aur și safire!

(Sonet CXX, Traian CHELARIU)



Ne-ajung, mustrare blîndă și-mbiere,
Ca din edenuri pururi părăsite,
Vagi clopote…Cu suflete smerite
Le suferim prelunga mîngîiere.

(Sonet CXXX, Traian CHELARIU)


Voi inimi, răni care-au uitat să doară,
Voi limpezite de-orice umbră fețe,
Vorbiți, vorbiți! Se poate? Fără preț e
Iubirea noastră rai odinioară?

(Sonet CXXXI, Traian CHELARIU)


Eternă este-a stîncii măcinare
Și voi de spume și nisipuri șistul, -
Cu ele veacul, veselul sau tristul,
Coboară-acum cînd încă e-n urcare.

(Sonet CXLV, Traian CHELARIU)


La un semn lovesc în somnul zidăriei
Trezite-n veac, mari clopote uitate
Și cît un munte cad peste cetate
Mînii gemute, gemene veciei.

(Sonet CXLIV, Traian CHELARIU)


De tot ce-n dor rămîne mirodenii
Plutind ușor, pe-apusuri autumnale,
Comori tîrzii, iubiri, tristeți, - vedenii…

(Sonet CLVIII, Traian CHELARIU)



Pe unde-i umbră se arată bruma,
Clar sună ape cristaline-n scocuri,
Prin ora-aceasta și aceste locuri
Am mai trecut, cum trecem si acuma.

(Sonet XLII, Traian CHELARIU)


Ci dealu-i lung să-l mai urcăm o dată
Pîn’ nu se sparg ale tăriei țarcuri
Și turmele de neguri nu-l inundă.

(Sonet XLII, Traian CHELARIU)



Și-mi vei pluti, nălucă nebunească
Tu, oră a-nserării ce se-așterne
Pe gînd și mări cu vrajă infinită.

(Sonet X, Traian CHELARIU)



Ascult doar struna stranie-a luminii
Ce mi te cîntă cald ca pe-o femeie
Și te-nveșmîntă-n ceruri și vecie.

(Sonet VIII, Traian CHELARIU)




Și sfînt e trupul. N-are trebuință
Decît de ceea ce i se cuvine:
De-un pic de tihnă și de-un dram de bine.
De ce să-l dăm canon de pocăință?

(Sonet XXVII, Traian CHELARIU)…………………………………
…………………………………………………………………………
Programul
face parte și din
Campania Bibliotecii Bucovinei
și a Consiliului Județean Suceava

intitulată

ROMÂNIA VORBITÃ FRUMOS
Până în prezent,
Campania România Vorbită Frumos a beneficiat, la Biblioteca Bucovinei (autoarea programului), de promovare prin 1. Expoziția de carte, dicționare și enciclopedii românești sub genericul "Limba română, o moștenire de preț",
2. Expoziția carte și documente Academician Alexandru Graur - O viață dăruită limbii române, 3. expoziția documentară Eveniment UNESCO - Mihail Sadoveanu 130 , 4. celebrarea prin expoziție de carte și prin lectură a marelui poet român Aurel Dumitrașcu, 5. celebrarea prin expoziție de carte a scriitorului Norman Manea, nume de referință al literaturii de limbă română, 6. lansarea volumului pentru copii initulat Mărgăritarele de Rodica Pușcașu, 7. celebrarea prin șapte ateliere de lectură a Programului Anul 2010 - Anul Paul Celan - Program al Bibliotecii Bucovinei, 8. lecturi publice din Elena Farago, Maria Banuș, Otilia Cazimir, George Bacovia, George Topârceanu, Nicolae Labiș, Anton Holban, Vasile Voiculescu., 9. Organizarea de expoziții de carte din Fondul "Monica Lovinescu" al Universității din Oradea precum și a conferințelor, colocviilor și lecturilor publice în cadrul Zilelor Monica Lovinescu - Ediție internațională, noiembrie 2010, Program al Bibliotecii Bucovinei, 10. Expoziția de carte și lecturile publice sub genericul Shoah efectuate cu sute de tineri care au comemorat între 24 și 27 ianuarie 2011 Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului la Biblioteca Bucovinei. 11. Expoziția de carte intitulată "15 februarie - O zi pentru România cultă", celebrarea zilei de naștere a academicienilor români Titu Maiorescu, Spiru Haret, Constantin Rădulescu-Motru", 12. Centenar Emil Cioran. Workshop I în parteneriat cu Humanitas: lecturi din Emil Cioran, Norman Manea (O vizită la Emil Cioran) și Monica Lovinescu (La apa Vavilonului - pagini despre Emil Cioran) 13. XXXI de sesiuni ale Clubului de Lectură "Prințul fermecat" și ale Cenaclului Scriitorilor-Copii patronate de USR-Filiala Iași 14. Organizarea celei de a 13-a ediții a Festivalului Primăvara Poeților- Le Printemps des Poetes la Suceava, la Biblioteca Bucovinei, în zilele 7-21 martie a.c., inclusiv celebrarea Zilei Internaționale a Francofoniei - 20 martie 2011. 15. Eveniment Întâlnirile din Alexandria în cadrul Centenar Emil Cioran, la Casa Cărții, Librăriile Alexandria. 16. Trei Evenimente Majore din cadrul programului de Lecturi Urbane Orașul Citește, coordonat de Alexandria Librării și Culturești în parteneriat cu BB și Uniunea Scriitorilor din România. 17. Comemorare ITZIK MANGER 110 - REGELE POEZIEI IDIȘ. 18. In Memoriam ION ZUBAȘCU, iunie 2011. 18. Centenar ERNESTO SABATO, 23 iunie 2011 ora 17. 19. NORMAN MANEA 75, 27-28 IUNIE – A CELEBRATION – BOTH AT BIBLIOTECA BUCOVINEI SUCEAVA AND ICR NEW YORK. 20. AMERICA THE BEAUTIFUL 4 IULIE 2011 . 21. VLADIMIR TISMÃNEANU 60 – LANSÃRI DE CARTE. 4 IULIE, ORA 17.




………………………………………………………..
Angela Furtuna
scriitoare, eseistă, publicistă, critic literar
membră a Uniunii Scriitorilor din România
Master în PR și Comunicare
Master în Semiotica Limbajului în Massmedia și Publicitate

Specialist în biblioteconomie și bibliografie
Specialist iin Informare UE și Marketing Cultural,

Biblioteca Bucovinei
PR Program LUNA IULIE 2011 – LUNA IN MEMORIAM TRAIAN CHELARIU LA BIBLIOTECA BUCOVINEI –- Lecturi publice din Traian Chelariu, în fiecare miercuri, la ora 15, în zilele de 6, 13, 20 și 27 iulie 2011