cînd m-au condamnat la viață
două mîini m-au apucat de umeri m-au tras mai în față
din spate unul a strigat lui ăsta să îi dați pedeapsă suplimentară că e arogant
era probabil de la cordonul ombilical mi-l înnodasem galant
se purta nodul dublu în toamna aceea și balene de plastic
la guler uneori cravata cu elastic

libertate strigau toți cu ochii holbați dați-i libertate
s-o poarte toată viața cu el atîrnată ca o cruce pe spate
să se învețe minte să nu mai tînjească la praful din stele și la poezie
o porție dublă de libertate la domnu' că e recidivist și scrie
nimeni n-a vrut să-mi fie avocat nimeni în noaptea aceea
am tăcut urma să trăiesc și mi se părea amuzantă ideea

m-au pus în coșciug și mi-au dat drumul la vale
se făcea o durere că vine cu mine mlădioasă pe cale
amețisem privindu-i frumusețea parcă o mai văzusem odată
mi-a zîmbit ironică tandru cu o privire ucigător de ciudată
cu siguranță știa mai multe decît vroia să îmi spună
i-am făcut semn că trebuie să mă nasc și m-a luat de mînă