dacă mi-ai privi sufletul prin lupă
ai vedea un munte microscopic
de litere
așezate haotic
în cod de semnale
luminoase

uneori
îmi înfund mâna pana la umăr în gramada foșnitoare
și extrag din pungulița cu "bilete de papagal"
câte o bâlbâială abstractă
numai buna de înfipt în par
pe un câmp arat și semănat
să sperie ciorile

alteori mai iese
dacă am noroc
câte o palidă combinație câștigătoare
cât să mai am cu ce să îmi umplu
până mâine
stomacul nesătul al orgoliului

uite
un sentiment puțin deșirat pe la coate
l-am purtat neîncetat de-a lungul
mai multor anotimpuri
dar ce să fac?
nu pot să nu îl păstrez ascuns în palmă
ca un prestidigitator
apoi să îl port peste tot
mănușă peste fiecare gând

și uite așa
număr clipe
și sentimente semnate indescifrabil
pe bilete de loterie
doar lupa e undeva în buzunarul ascuns
al bătăii tale de inimă
și de fiecare dată
știi să o găsești