poem retro cu volănașe




las noaptea să te mistuie cu tot cu mare
îndepărtarea cade sub pașii dispăruți
și-n apă umbra Lunii e un ocnaș la sare
ce-n valuri sapă-adânc strigăte de recruți

tresari de parcă ele pe tine te curtează
cetate pentru care armata s-a predat
și-ți pui în pas mișcarea ce electrocutează
privirile răpuse ca-ntr-un asasinat

ești pagina întâi a știrilor mondene
o trecere pe stradă ca un pumnal în spate
și frontu-n urma ta se vinde la taverne
cu tot cu dispăruți și piepturi decorate