Of , tu , nebunule
de ce ma iubesti
acum cand mi-am pierdut
ultima lacrima
intre doua respiratii ,
cuvintele tale imi topesc
sangerarea si timpul
ma biciuie cu secundele sale
cazute din sufletul tau
ca un curcubeu de vulcani
printre lebede ,
Of , tu , nebunule
cum poti sa ma iubesti atat
de se cutremura
linia lunga a coloanei
mele vertebrale
in prelungirea verticalei
ingerilor dorintei
si locul zbiere de patos
intre zambetul tau si asteptare ,
Of , tu , nebunule
risipeste-mi atunci
departarile si cuprinde-ma
vioara intre bratele tale
sa mai simt inc-o data
adierea caderii stelelor
printre gandurile mele
si sa pot striga regilor
ca sunt mai bogata decat ei
cu ultima imbratisare
a zorilor aciuati in templele tale .

Of , tu , nebunule
nu te mai iubesc decat
pentru ultima oara ...
pentru ca-ncepe sa doara
privirea ta peste lacrimi .