Un gand cu un gand fac doua ganduri,
Un rand cu un rand fac doua randuri,
Un strop cu alt strop fac o ploaie
Si ploaia produce siroaie.

Siroaiele fac bobul sa creasca
Spre patima albastra cereasca,
Cu rodul de sange amara
Se stinge, si-i pica vrunza sumara.

Si gandul imi pica cu vrunza
Pe rana infasurandu-mi panza
Cea alba, cea de tifon
Si-mi mai pun un pahar de sifon.

Caci gatul mi s-a uscat
De mirosul amar de muscat
Si beau cu setea finala
Trezind miscarea renala.

Sangele il aud picurand
Dar va sta foarte curand
Caci este o lege-a naturii
Ce-ngroapa sunetul gurii.

Aud pulsatia mintii
Cum face sa-mi clentene dintii
Si frigul ma-nghiata cu totul,
De lume ma doare doar cotul.

Se-aude vibratia stinsa
Avietii firave, invinsa
De moarte, iar timpul cumplit
Sufletu-mi cald mi la palit.

Un vand mai bate si-aduna iar mortii,
Dar scapai dinnou pentru ca sortii
Inca nu vor ca sa mor
Desi prin viata-mi dau zor.