În zadar privești tu marea
În misteru-i te cufunzi
Încercând cu ochi de oameni
Adâncimea să-i pătrunzi.

În zadar scânteie focul;
În văpăi arzi tu! Himere
ale vieții duci în palmă.
Sub privirea-ți focul piere.

În zadar se-nalță aripi
Þi le-ntinzi spre a-ncerca
Să guști din divina boltă.
Tu acum nu poți zbura!

În zadar cauți răspunsuri,
Ceasul cosmic contemplând.
Mersul lumii depășește
Firea ta de muribund.