Ne-am pomenit cautandu-ne
De prea multe intalniri ratate
Si totusi imi amintesc
Ca focul din privire m-a ucis
Translucida cenusa, m-am aruncat
Ostenita pe piatra umbrei tale
Si izvorul de sub ea m-a curs
Pana la marea cea albastra.
Mai apoi revarsandu-ma pe malul tau
Am scrijelit cu o bucata de scoica
Dragostea noastra.
In amintire, pulbere de stele eram
purtata de vantul schimbarii din noi
si m-am prabusit invinsa
de goliciunea unei idei,
a unui vis de primavara mut
erai si te-am pierdut,
eram si m-ai gasit,
ciocnindu-ne unul de altul cu furie
ne-am strabatut gandurile cercetand
dar am trecut unul prin altul
pana cand am realizat
ca ne indragostisem fiecare
de viata celuilalt.


Februarie 2004