Dar daca e adevarat,
Daca timpul ne pastreaza incremeniti in memoria lui…
Daca i-as intoarce filele, ca unei carti dragi
Si te-as gasi iarasi ,
Nemiscat in umbra dup-amiezii,
Si ti-as cere, in sfarsit, explicatii cu privire la
Bulgarele amar de sare
Pe care mi l-ai lasat calauza prin anii care ti-au urmat,
Oare ce-ai avea sa-mi spui?
Nici nu mai stiu de ce te-am si iubit,
In umbra neclintita a dup-amiezii,
Poate pentru ca, asupra mea, privirea iti era mai grea,
Si semanam mai mult,intre noi
Cum stateam asa , pierduti in iarba calda
Si-mi uitam silabele vietii
Incercand sa le invat pe ale tale.
Se prea poate sa fi fost asa.
Sau, poate, altfel.
Oricum, imi esti dator o explicatie
Cu privire la gustul de tarana umeda
Pe care l-am scrasnit intre dinti,
Inca multi dintre anii ce ti-au urmat.
Dar daca e adevarat, totusi
Si timpul ne aduna in palma lui
Si ne pastreaza cum am fost odata,
Atunci n-a mai ramas prea mult pana cand
Ai sa-mi explici de ce si cum se face ca
N-am mai inchis niciodata usile sufletului
In urma trecerii tale.