Mi-am amintit de fruntea ta,
De marea infinita de posibilitati,
De cuvinte tandre in loc de mangaieri
La o cafea...


In mine se inchid dureri
Care nu uita, care se dezmeticesc
La orice atingere a clipei.
Timpul are forma unui mar glazurat
Cumparat la colt de strada.
N-am stiut nici pana azi cum e dimineata
Rupta dintr-un colt de soare.
Ma chemai la tine si-ti
Simteam durerea...

Mainile mele purtau urme,
Carari de cerneala, rani si arsita
Noptilor de insomnie.
Trupul meu se aduna ca o apa
Se uita pe crapaturi de buze
A florilor de mai.
Privirea mea se incumeta
Sa te zareasca gol in acea durere
Care urma sa ceara o alta.


Intunericul ne inconjura in acea cutie mica
De chibrituri...
Mintea noastra pocnea,
Degetele se legau unele de altele
Ca dantele arse
De ultima tigara fumata impreuna.
Iar tu ezitai sa aprinzi o alta.