În livada cu vișini

În livada cu vișini înfloriți
Și îmbrățișați de mândrul soare,
Adesea, iubitul meu, ne-am întâlnit
Pentru o vorbă și-o lungă sărutare.

Doar noi eram în mijlocul livezii
Și-alaiul de albine de pe flori,
Ochii tăi mari îi confundam cu cerul,
Când sărutată mă prindeau fiori.

Dar ani și ani de-atunci, trecură,
Și în livada cu vișini , atâte-am petrecut,
De era primăvară, sau geroasa iarnă,
Livada cu vișini este un loc sfânt.

Azi trec mai rar pe drumul din livadă
Și văd că a îmbătrânit și ea ca mine,
Dar port în piept buchet de flori ascunse,
Cadoul tinereții naive, de -altădată.

10-09-2003