roșul era pe atunci doar o slăbiciune

buzele tale cireșíi / trandafirii
pe care îi împrăștiai în cadă
în fiecare după amiază duminicală

afară ploios amurgul
își exersa combustia spontană
pe zidurile casei unde încă trăiam

îți amintești? ți-am luat un hamac
chiar înainte să pleci spre un nou vis bizar
ai sărit în el și te-ai legănat toată ziua ca un copil

rochia ta ca o frunză uitată pe ram
credeam că îmi va ține cald toată iarna
dar nu te-ai întors

locuiesc în altă parte acum

toate-s albe casa divanul și orele mele
așteaptă pagini într-o carte nescrisă
despre viața noastră / să fie tăiate

și doar în roșu mai pot să te caut

____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.