agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2113 .



Jurnal pe bilete de autobuz 2
poezie [ ]
spre casă prin ceață

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Almalo ]

2007-01-12  |     | 



de ce nu mai spui nimic
te deranjează ceața

nu
cenusiul e normal
ma gândeam

la ce

la momentul acela înainte să adorm
și atunci m-ai întrebat de ce nu spun nimic
doream să mă gândesc la ceva frumos
și când am avut o idee tu

ce idee

vezi și acum alerg dupa ideea ....

te întreb pentru că eu încă nu am idei frumoase

bine
atunci voi mai spune ceva
vezi e ceață și plouă mai tare decât poate duce acoperișul
curând se va crăpa cartonul și atunci lemnul se va umezi

la asta te gândești tu înainte să adormi

dacă mai e multă ceață și vânt și ploaie
acoperișul nu ne va mai lăsa să dormim deloc
si încerc să dorm acum

si ce idei mai ai înainte să nu mai dormim deloc

când eram mică încercam să recunosc zgomotele si eram tare fericita cind auzeam creanga caisului din fața casei lovindu-se de burlanul ruginit

dar cum îți aduci aminte de toate astea acum

dupa ce ascultam si lanțul câinelui si pisica ce sarea de pe un prun peste pervazele pline cu muscate
mestecind voluptos molii adormite
auzeam cum paianjenul din coltul camerei termina plasa și adoarmea sătul lîngă resturi de țânțari

și apoi

apoi auzeam cheia cea mare apoi pe cea mică și
când se aprindea lumina visam că luna mă ia în brațe și mi se făcea cald deschideam puțin de tot genele
mama plângea mototolind între batista cu dantelă și chei pozele ei

ce poze

n-am întrebat-o niciodată
ceața ne va înghiți în această noapte

cred că e târziu și luna mă strânge în brațe
cheile ar trebui să fie în poartă

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!