gândul meu de floarea soarelui
într-o pictura van gogh,pe o tabla de șah
ultima mutare, începe jazzul, haosul
acesta ordonat al globulelor rosii,
albe, galbene. mandarini
înfloriți în irisul tău, ceea ce
s-ar afla în punctul moale
din care ai început să crești
cu stupoare, cu dorința
puterii pornesc la atac,
cornul de rinocer deschide
cortină după cortină și chipurile
schimonosite mi se
înfațișeaza în celula
unde-mi îngropasem ideile
vieții. plutesc nuferi pe lacrima căprioarei
și nimeni nu vede
diavolul îmbrăcat in aur, zburând
deasupra bisericii falus.