am nevoie de o piele
prin care să absorb marginea
o mușama de unde să strâng zilnic firimiturile
unei vârste nedrepte

nimic nu îți garantează că dacă aș fi avut sânii mai tari
orgasmul tău ar fi suflat tavanul

where you're going you're not coming back from

mi-e teamă de simetria asta impenetrabilă
de perfecțiune
de prelungirea inimii tale în inima mea
printr-un cablu spiralat și ros
de șoarecii veseli ai planetei

deasupra noastră plutește paralelă lumea abandonată
curba în care se înfig spinii respirărilor de aici
ca niște promisiuni cu sudoare rece

albastru și anti-albastru
ezezel e bleu bleu aproape că nu există

vioara universală își ciupește singură stringurile

învățăm să vibrăm și aici și acolo
odată cu lumina

toate lumile posibile se înghesuie
stau la rând coexistă
sub ochii noștri

încercăm să înțelegem nucleul
în miezul nucleului
fiind

totul

noi doi bateria din bagdad și harta lui piri rais