această liniște divină mă face
să renasc și să m-apropii de tine
cu fiecare clipă mai mult,
chiar după moartea de fiecare zi
pe sub a cărei pelerine pășesc
aventurându-mă inconștientă s/o
probez.
în curbe fine printre foi de arbori
pășind pe albii, sfidând și cursul
apelor dorința mea de tine
zboară rebelă în jurul cârdului de păsări
care în sunete de corn și adieri de prospețime
o poartă iarăși sus
să fie vecina stelelelor.
acestea coboară pe-nserat ca să
mă scalde în lumina argintie și
îmbrăcate în mătăsuri cu eleganța
lor matură
ca niște servitoare timide
mi-o redau într-o formulă senzuală.
iar când semnalele dovezilor de
dragoste revin să-mi coloreze viața
eu înțeleg că-n scumpul paradis
cel mai de preț este cuvântul de iubire
gravat de-acum pe buzele-ți care prin
șoapte de dor mi l-au promis solemn.
actorii principali noi suntem în
teatrul plin cu măști de unde vrem ca să
fugim și să sfârșim apoi striviți în
pumnul cel gigant
printre-ale cărui strâmbe degete
amorul nostru strălucește
ca un far.