Nu te încrede prea deștept,
Cît nu devii om înțelept,
De poți răzbi făr-ajutor,
Vei pune gurilor zăvor.

Nu te încrede prea frumos,
Ca un curcan orgolios,
Află clar ce-i modestia,
Ajustînd-o cu mândria.

Nu te încrede cel mai bun,
Piedici în cale se inpun,
Concurența o câștigă,
Cel corect ce nu intrigă.

Nu te crede cel mai tare,
Fără certitudini clare,
Puterea n-o poți măsura,
Decât luptând cu cineva.

Nu te crede cel mai iute,
Dar urechea ți-o ascute,
Startul corect de l-ai pierdut,
Rămâi pion nepriceput.

Bine-i să-ți cunoști valoarea,
Spre a-ți apăra onoarea,
Omenia-i ca un timbru,
Dacă-și află echilibru.