agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2341 .



4
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [George Vasilievici ]

2009-02-09  |     | 



1.furtună de copii


Eu te țin cu aripa dreaptă de după gât
și mergem așa
eu cu aripa stângă în buzunar
tu înfășurată în pene până
peste bărbie
o mireasă ispititoare
într-o rochie cu fața la spate


Te-ai masturbat cu aripile ?
Te întreb acum!
Þi-ai spălat chipul
cu aerul plin de lumină?
Ai trăit dimineața
sub pleoapele strânse?

Atunci devine acolo
Și acolo nu este niciodată înnorat
Numai lumină și întuneric. Fără apusuri,
fără să ne luăm rămas bun.

mergem împreună clar în direcții diferite
ninge cu nou născuți și îți pun mâna la ochi
să nu vezi asta, îți va fi mai bine

dar ei nu ating niciodată pământul
și după o vreme ploaia stă
nu-i târziu
nu-i devreme
este sau nu este
și în mijloc, mereu la o margine
noi suntem uzi leoarcă

picăturile umane ne-au intrat în carne
invers până la os

copii născuți în amintiri imaginare
copii pe dos
niște morminte pe care ne vom preface că le-am uitat
dar în preajma lor mereu vom păstra mereu tăcerea.



2.a dispărut vântul

Vântul
A dispărut din mijlocul furtunii și a
Lăsat valurile înțepenite cu vârfurile ascuțite
Îndreptate în sus spre burțile necoapte
Ale zburătorilor.

Degeaba. Au înghețat cu toții acolo sus în aer
Și nu se apropie nici un centimetru.
Și noi suntem bine la înălțime.
Ca și cum
Ce-i bine
E bun.


3.din baltă


Bună! Se aude din baltă.
În apa plină de viață, ți
Se oglindește chipul.
Nici urmă de mine și în plus
Deasupra noastră zboară păsări
Diferite

Ele se văd fără să-și ciripească
Nu știu ce-i în mintea lor când se uită
Una în ochii alteia dar eu
Ajung târziu când în oglindă
Se vede că
Doar ai plecat.

4.la tine

La tine luna-i mereu
Așa aproape să fie plină
Că nici nu mai contează.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!