Poeta mea cu ochi de vers
cu maini de pianist
cu virgule și puncte printre stele
cu versurile’ n noapte
m’ am născut din nou în astă zi
și’ n astă noapte... voi trăi!

Șuvițele tale sunt versuri
pariziene spuse
șoptit căzând peste gene.
Nasul tău cârn
cu aer de sus descrie
un vers la întâmplare
numai atunci când taci
totul se năruie' n trup
faci și desfaci poemul
ce alții l-au rupt.

până să îmi deschizi ochii loveam cerul cu picioarele... scriam cu picioarele,
priveam lumea cu picioarele...
de când ești cu mine
mângâi cerul cu rugăciuni,
scriu cu gânduri curate...
privesc lumea prin tine...
numai tu contezi...!

Tot ce s-a întâmplat...
numai în viața lui Cioran își avea rostul,
de s-ar fi întamplat nouă...
mie, tie nu cred că ar fi fost premiate
nicidecum ploaia ta nu ar fi coincis
cu a lui Cioran
ci numai cu ploile mele...