Moto:
Lasă-mi domnule în pace
Tihna mea din carapace
Că nu de flori de măr,
Mă tragi tu de păr
------

La râpa lui Udevenrode
străjuiesc gasteropode
să nu mai vină din Atici
doctorii în matematici
nici rapsozi, gasteropozi
cât e ceasul cristalin
și fe-cioara Geraldine
că pun totul în balanță

numără și trag în stanță
sunetele și măsura
fac abstracție
cezura
ca să schimbe un macaz
și să cadă în extaz;

Că vedeți voi simetria
nu se s-curge din vreun blid
n-are (chiar) nimic de-a face cu geometria
sau cu Euclid

Ce să mai zic despre poftă
dacă moftul n-are moftă
o dată, de două, de 9
a-nceput să plouă
lentile lente ori latente
uite-le cum fac talente
pe sub geamul lui Terente

Asta este: picătura
cade, nu se dă de-a dura
peste zece babe slabe
cocârjate-ntre silabe,
peste zece babe știrbe
care culeg știr, bre
le văd și mă mir
cu ochiul ceachir
sictir bre,
sictir

26 iulie 2001

publicată în Locuiesc într-o lacrimă suspendată