Lumea-i o mare de suspine
Ce se ridica-n sus, spre nori
Inselaciune, indiferenta, denigrare,
Punerea hoitului pe primul loc
Inaintea oricaror valori morale,
Sant toate crime la adresa umanitati,
Crime la adresa intelectului si constiintei.
Dar e stiut ca prea putin conteaza
Aceasta vorbarie fara noima
Cand, aflat in fata faptului deja-mplinit,
Incerci sa negi, sa uiti, sa dai timpu-napoi.
Dar nimic nu mai poate fi schimbat
Si raul facut va lasa urme-adanci
Cicatrici nevindecabile
Boli permanente, incurabile,
Urmari ale unor greseli impardonabile.

Totul e trecator.
Chiar si durerea amara,
Chiar daca esti ca un cobai in cusca sa.
Te vei simti cu mult mai implinit,
Iertand, iertand la nesfarsit.
Interpreteaza insa cu multa-ntelepciune,
Si adu-ti aminte-aceste randuri de final
Totul se iarta pe aceasta lume,
Dar nu uiti nici un rau banal!