Aș fi vrut să te chem,
Însă te-ai fi mutat in orașul surzilor
Și-ai fi ignorat vocea mea.

Aș fi vrut să te-ntreb
dacă-ți amintești ce culoare au ochii mei,
Dar mi-a fost teeamă
că nu vei cunoaște răspunsul,
că nu l-ai cunoscut niciodată.

Aș fi vrut să te rog să nu mă uiți,
însă nici nu stiu dacă-ti amintești încă de mine.

Aș fi vrut să te rog să păstrezi scrisorile mele;
dar dacă mi-ai fi spus că povestea noastră a fost gri, un gri ieftin și fără importanță?

Aș fi dorit să te salut vineri seară,
Însă tu nu mă vedeai nici în zilele în care explodam de iubire;
dap-ăi acum?

Aș fi vrut să-ți fac cadou inima mea,
Dar tu ai fi schimbat-o pe o pungă de napolitane.


Aș fi vrut să las o urmă de dragoste în inima ta,
și mă întreb unde-am greșit.

Furculițe de miere in inimă mi-au fost înfipte
de tine.