poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1985 .



În grădina lui Epicur
poezie [ ]
Suntem prizonieri, dar și liberi suntem!

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [vslanton ]

2008-06-10  |     | 



Suntem prizonieri, dar și liberi suntem!


Suntem prizonierii eredității noastre pentru eternitate;
așa ne-am născut - programați – să evadăm e-n zadar!
Ducem în noi, și patimi, și boli, și grele păcate
Ale străbunilor din arborele - far

Ne rotim în cerc, într-o pedeapsă eternă!
Împingem pe munte stânca ca un Sisif, în cercul lui vicios;
cum să ieșim din programarea fatalistă și ternă,
prin care repetăm viața părinților – într-un cerc mereu întors pe dos?

Suntem prizonierii minții noastre fundamentale,
A informației implantate în neuronii cu care ne năștem,
Avem așadar un destin – nu avem altă cale!
Cum să ieșim din această închisoare-sistem?

Să fie oare viața – o istorie ce se repetă etern?
Ce viață e asta? Sisif era omul arhaic,
alta a fost povestea omului istoric,și alta, a omului modern.
Trebuie să evadăm din sistem, altfel vom rămâne veșnic - ,,omul prozaic’’!

Singura cale deschisă ce ne lasă liberi din închisoarea minții,
E calea cunoașterii - cea a înțelepciunii,
E cea mai bună pavăză – a existenței ,a ființei
Ce nu ne lasă, lesne prinși, în mirajul minciunii.

Programatorul n-a conceput ADN-ul închis , fatalist.
A programat în invariant doar specia , generalul,
ca lumea să nu se împerecheze haotic – existențialist,
Dar a lăsat în libertate tot particularul.

Lumea nu e un joc de Monte Carlo, cum afirma Monod, dându-ne lecții...,
Și nu începe totul prin contingență, cum spunea Sartre în Ființa și neantul.
Programatorul a ales o altă cale - cea a arhetipului pomului vieții:
În care trunchiul - invariantul, iar ramurile - variabile – formează la un loc, etern, bauplan-ul.


Astfel a conceput El programul genetic pentru cea mai bună lume,
dintre toate lumile posibile a fi.
Ca să ființeze, autonom, individul – Leibniz, așa, ne spune!
Într-un continuum prezent, etern și liber, zi de zi.

Suntem două treimi programați, iar o treime rămânem, la margine de haos;
Prizonieri ai eredității , dar și liberi, o știm că suntem!
Depinde de noi ce lăsăm moștenire – adaos,
Generație pe care o procreăm.
Vasile Anton

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!