cerul se aprinde cu îngeri

lasă-mi mie bucata de timp
ce te arde
ia tu ploile, ascunde-te după temple
închide-mi umbra cu un sărut
apoi lasă-ți veșnicia în brațele mele
vom fi curcubee egale

am uitat celelate cuvinte
în gândul din care acum
lebedele îmi sorb lacrimile
sau doar amintirea lor
cea cu care tu ai desenat
farmecul până la mine

știam că sărutul tău e indigo
dar până să mă trezesc
ai zburat într-o floare
acum cerul îmi picură
ultima simfonie spre tine
fără să-i tremure norii
e prea ocupat să admire
cum îmi coși eternitatea
de inimă

uneori cred că sunt tu fără să-mi pese
că-s desculț printre cioburi
de ceruri deschise...