Struguri…
Zac lacrimi pe masa de lemn noduros,
Se raspândește lin mirosul de cafea,
La geam se alintă vântul printre florile de salcâm.

În mine e rece, în tine e vis…
În palme port ruine.

În așternutul cald se-alintă prima rază,
Scheleți de nisip se scurg în clepsidră,
În mine celule nebune se zbat,

Iar afară bordurile sunt seci...

Strugurii curg sânge în mâinile mele
Și în suflet îmi ascund mugurii sterili.

A venit vara, iubite,
Iar frigul din noi
Este cuprins de zbucium…

Îl mai știi?