agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3203 .



fără nas, fără perechi
poezie [ ]
-uite-așa-

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [lorelei ]

2008-04-03  |     | 



cuvintele se nasc acolo unde ploaia doarme

umezeala le cuprinde
pe nepregătite
pe bătrânele cuvinte
tineretul e răcit
reumatismul a pălit
hainele lor acidulate
apa le-a rărit la spate
iar cuvinte demult moarte
prin sicrie-noată toate

totul este-o apă
într-o lume deranjată și-ntrupată
ca această lume-n apă

țara lor nu este mare
cam cât un picior de om mai mare
are formă de umbrelă
cu venișoare firișoare respirări
serios nu e umbrelă
are-o formă mai ciudată
fără-ncuietori la poartă
poți intra ca-ntr-o grădină
n-are gard n-are vecină.

un cuvințel mai năzdrăvan
privea cu mintea printr-un geam
din mintea altui cuvințel
mai mititel
vedea o mare de culoarea
sării și tălpi vopsite de soare
mergănd agale
pe-acea mare
cu cât privea mai de-aproape
cu atât din mare se-nălțase
mâini perechi
ochi perechi
urechi perechi
picioare perechi
buze perechi
și
un nas fără perechi
cuvințelul năzdrăvan
a-nchis repede acel geam
din mintea micului cuvințel
cu nas desperecheat

tare s-a mai speriat întreaga țară
auzind de acel cuvințel
care nu va rezista defel
cu un nas fără perechi
până și cele mai oloage cuvinte
râdeau acum de-acel nas singurel și cuminte

cuvințelul s-a-ntristat
el era singurul
pe care soarta s-a supărat
a fugit la somnul ploii
și s-a lăsat plouat
s-a simțit descurajat
împiedicat și împovarat
de priviri grele
chiar de la cuvințele
care nu știau altceva
decât să dea
unor lucruri rele
forma unor belele

timpul lor inexistent
trecea aproape transparent
pe lângă nasul fără perechi
pe lângă nasuri noi sau vechi
pe lăngâ dragul cuvințel
care s-a tuns chel
de când a aflat
că țara l-a denigrat

la mulți doctori a-ncercat
cu vrăjitoarele s-a certat
pentru-acel nas desperecheat
dar tot ce a aflat
a fost ca nasul era beat
atunci când s-a creat
iar dublura lui anemică
era-ntr-o stare academică
și a uitat ca o bătrânică
că treaba ei cea mică
era să se nască

cuvințelul chel
s-a așezat nițel
cu nasul lui fără perechi
pe nasul meu tot fără perechi
acum ne ploua pe-amândoi
cred că ploua cu buze moi
iar alteori
cu nasurile perechi
ale acelor cuvinte vechi

am ramas prieteni noi doi


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!