zonele sunt bine delimitate
acul pătrunde doar cât e nevoie
dinspre zona a spre zona z
epiderma trimite impulsul spre
centrul centrilor


acum/ nu știu dacă punctele se eliberează de ură
harta e nesfârșită mobilitatea emoțiilor tinde spre nelimite
dealurile și văile mai amintesc armonia
săgeata se pierde într-un râu cristalin
sau se înfige-n copacul singuratic


doar tălpile munților dau socoteală
de vremea când capetele lor se țuguiau către cer
se izbeau cu ură îndrăgostite de-aceeași lună
pe margine chibițau niște îngeri formați la școala iubirii
făceau pronosticuri optimiste și așteptau sedimentarea


dar acum/ spre centru se adună toate impulsurile
neutralizarea dizarmoniilor e doar o chestie de încredere
cândva/ din întregul sistem va răsuna muzica bucuriei
toate structurile vor face acordul de pace
și la sfârșit vor striga: bis bis ura