Pe vremuri era mândrie,
Să fii fată mare,dragă.
Lasă-te de bășcălie,
Se pare că ești o bleagă.

Tanti,dragă e poveste
Tot ce spui de fete mari.
Aia zău era o zestre,
Tinerii de azi îs avari.

Aleargă după mașini
Mai luxoase,mai elegante
Suntem luate drept găini,
Dacă nu suntem amante.

Vor să avem și câte o vilă,
O garsonieră dacă se poate.
Ești căzută rău în bilă,
Uite? Vezi că am dreptate.

Era fală altădată.
Acum pacoste se cheamă.
Dacă-n veci rămâi o fată,
Te pune cineva-n ramă?

Eu am un etern respect,
Pentru fete mari,cuminți.
Mi se pare zău infect,
În viață mereu să minți

Dragii noștrii cavaleri,
Þi-o spun verde acum în față,
Nu mai sunt ei cei de ieri.
Ești fată,ești nătăfleață

Nu ai avut nici un lipici,
Nici măcar la un bărbat.
Nu poți astfel să abdici,
Vremurile azi s-au schimbat.

Ni morală,nu e muncă,
Totul vor să o ia de-a gata.
Unul pe altul vina aruncă,
Și te întreb:Unde e fata?