acum toată lumea e a ta
ești în oraș
visezi de mult timp
să mergi pe străzi
sub ninsoarea electrică
e bine
tragi aer în piept
un pas sprinten pe bordură
automobilele trec pe lângă tine
& trotuarele sunt pudrate
cu mici insule de zăpadă
mergi pe lângă clădiri
ai vrea să pui mâna pe ziduri
să le pipăi
să te lipești de ele
dar treci mai departe
inspiri aerul și simți
cum totul vine spre tine
mizeria și frumusețea
oamenii care te privesc
sunetele
șoaptele
între ele doar tu exiști
doar tu contezi
& frigul îți face bine
îți bagi mâinile adânc în buzunare
închizi ochii câteva clipe
și înaintezi orbește
prin aerul păstos
pe sub reclame luminoase
pe lângă vitrine
ești aici
printre moleculele orașului
străin prin stații
printre tramvaie și autobuze
ești o pată
un organism viu
ce se târăște